"Cuvintele papei să găsească o aplicare concretă!": urarea card. Camillo Ruini la
încheierea Reuniunii naţionale a Bisericii din Italia, vineri, la Verona
RV 20 oct 2006. Pe urmele lui Cristos, suntem moştenitorii mărturisitorilor victorioşi
– martiri, sfinţi şi fericiţi – care au lăsat urme de neşters în două mii de ani de
istorie creştină: sunt cuvintele papei Benedict al XVI-lea, joi, la Verona, la omilia
Sfintei Liturghii celebrată pe stadionul Bentegodi, cu ocazia celei de IV-a Reuniuni
naţionale a Bisericii din Italia. Vineri, alocuţiunea finală a cardinalului Camillo
Ruini, preşedintele Conferinţei episcopale italiene, care după cinci zile de lucrări
a rezumat concluziile celor 2.700 de delegaţi ai diecezelor din Peninsulă. Temele
centrale – cele cinci domenii de dezbateri: viaţa afectivă, munca şi sărbătoarea,
fragilitatea, tradiţia, cetăţenia. Cardinalul Ruini a subliniat necesitatea unei activităţi
pastorale zilnice care să ajute să nu sufere în mod pasiv schimbările ci să ştie să
le interpreteze în lumina Evangheliei. Momentul culminant al Reuniunii, a fost
Sf. Liturghie solemnă, vineri după amiază, prezidată de Benedict al XVI-lea. Circa
42 de mii de credinicioşi, şi alte 60.000 în jurul stadionului veronez, au înveşmântat
joi după amiază complexul sportiv în culorile liturgiei, entuziasmului şi bucuriei,
pentru prezenţa lui Cristos în Euharistie, la întâlnirea cu Sf. Părinte. Mii de eşarfe
multicolore, steguleţe cu imaginea papei şi ropote de aplauze au salutat sosirea succesorului
lui Petru, când pe notele corului, a parcurs cu papamobilul pista atletică, înainte
de a se îndrepta spre altarul celebrării euharistice. La omilie, pontiful a reluat
firul central al Reuniunii, prima scrisoare a sfântului apostol Petru din care se
inspiră tema generală: "Mărturisitori ai lui Isus înviat, speranţa lumii". Asemeni
discursului ţinut în cursul dimineţii la Pavilionul Târgului din Verona, şi la omilia
Sfintei Liturghii de pe stadion papa a pus în prim plan învierea lui Cristos, care
învingând moartea, ne-a renăscut, în credinţă, şi ne-a dăruit o speranţă invincibilă
în viaţa veşnică": Ins 1 – "Întăriţi de această speranţă, nu ne este teamă de
încercări, care, oricât ar fi de dureroase şi apăsătoare, nu pot afecta niciodată
bucuria profundă care izvorăşte din iubirea lui Dumnezeu. El, în milostivirea lui
prevăzătoare, l-a dat pe Fiul său pentru noi şi noi, cum spune sfântul Petru, fără
a-l vedea, credem în El şi îl iubim. Iubirea lui ne este deajuns". "Din forţa
acestei iubiri, din credinţa puternică în învierea lui Cristos care întăreşte speranţa,
se naşte şi se înnoieşte mereu mărturia noastră creştină. Aici se înrădăcinează 'crezul'
nostru, simbolul de credinţă din care s-a întărit predicarea de la început şi care
continuă nealterat să alimenteze poporul lui Dumnezeu". Îndreptându-şi apoi privirea
spre apostoli, spre numeroşii sfinţi şi martiri care au păstrat şi vestit speranţa
salvifică a lui Cristos, a evidenţiat ardoarea credinţei care înflăcăra inima lor: Ins
2 – "Adevărul acestei afirmaţii este documentat şi în Italia, de aproape două milenii
de istorie creştină, cu nenumărate mărturii de martiri, sfinţi şi fericiţi, care au
lăsat urme de neşters în orice colţ al frumoasei Peninsule în care trăim". Şi noi,
a continuat, suntem moştenitorii acestro martori biruitori: "certitudinea lui Cristos
înviat ne asigură că nicio putere contrară nu va putea distruge vreodată Biserica".
Vorbind apoi despre conştiinţa că numai Cristos poate împlini aşteptările profunde
din inima omului, Benedict al XVI-lea a rechemat elanul misionar la care sunt chemaţi
toţi creştinii: Ins 3 – "Numai de la Dumnezeu poate veni schimbarea decisivă a
lumii. Nuumai pornind de la Înviere se înţelege adevărata natură a Bisericii şi a
mărturiei ei, care nu este ceva rupt de misterul pascal, ci îi este rodul, manifestarea
şi actualizarea din partea celor care, primindu-l pe Duhul Sfânt, sunt trimişi de
Cristos să continue însăşi misiunea sa". Apoi, urarea papei pentru un nou anotimp
de măturie: într-o lume ce se schimbă, Evanghelia nu se schimbă. Şi a încheiat: "vestea
cea bună rămâne mereu aceeaşi: Cristos a murit şi a înviat pentru mântuirea noastră!".