Preşedinţii episcopatelor catolice europene reuniţi în plenară pentru prima dată în Rusia la Sankt Petersburg

(RV - 5 octombrie 2006) Se desfăşoară pentru prima dată la Sankt Petersburg, în Rusia, în perioada 5-8 octombrie, plenara preşedinţilor Consiliului Conferinţelor Episcopale Europene (CCEE). Primul din numeroasele subiecte aflate pe ordinea de zi priveşte situaţia religiei şi a Bisericii în Rusia. Din Sankt Petersbrug, mons. Aldo Giordano, secretar general al CCEE.
INS - „Primul scop al prezenţei tuturor preşedinţilor Conferinţelor din Europa pe pământ rus este acela de a arăta apropierea, comuniunea şi prietenia pentru Biserica catolică din aceste ţinuturi, dar şi acela de a exprima gratitudinea pentru cei care în aceste locuri au mărturisit Evanghelia de-a lungul secolelor, mai ales Biserica ortodoxă”.
Între subiectele în dezbatere se află şi cel al situaţiei religiei şi a Bisericii în Rusia. Ce ne puteţi spune în această privinţă?
INS - „În Rusia există desigur o mare tradiţie de spiritualitate, o mare tradiţie şi culturală legată de religie, dar, pe de altă parte, în timpuri recente şi Rusia este marcată de ceea ce noi în Occident numim prezenţa secularizării. Deci şi aici în Rusia, şi din cauza anilor îndelungaţi de comunism, se simte o anumită îndepărtare de Biserică, o anumită „ignoranţă” a faptului creştin. Rezultă, prin urmare, important să se înţeleagă că aici e necesar şi să ne ajutăm în domeniul evanghelizării. Acest lucru face să ne întrebăm cum am putea colabora împreună pentru această mare îndatorire”.

Care sunt raporturile dintre Biserica catolicăşi Biserica ortodoxă?
INS - „Exista un climat de colaborare, un climat de stimă reciprocă. Fireşte, se simt în Rusia problematicile pe care le-am moştenit din istorie, ca de pildă problematica relativă la prozelitism şi în consecinţă critica din partea Bisericii ortodoxe faţă de celelale Biserici - inclusiv Biserica catolică - privind o acţiune de tip prozelitist, ca şi cum am vrea să punem în staulul nostru oi ce aparţin unei alte Biserici. Aceasta cere, fără îndoială, clarificări. E necesar să lămurim ce înseamnă într-adevăr a evangheliza, ce vrea să spună a sluji catolicii acestei ţări şi ce înseamnă prozelitismul înţeles în sens negativ”,
Să vorbim despre dialogul interreligios. În acest moment deosebit, cum să acţionăm pentru ca acest dialog să se intensifice?
INS - „Este nevoie să-l înţelegem pe altul, să-l cunoaştem pe altul. Dar, ca ultim pas, pentru a realiza un adevărat dialog e necesar a înţelege că în diveristăţile noastre noi ne lăsăm interogaţi de un adevăr care este deja diferit de noi, care este altul în raport cu noi şi că noi toţi trebuie să învăţăm. Cred că atâtea probleme care se nasc între religii sunt probleme de tip politic, sunt probleme ce privesc viaţa civilă, viaţa socială, raporturile dintre state, raporturile dintre culturi. De aceea noi ne aşteptăm şi ca politica să-şi facă bine treaba, munca proprie, să îndeplinească bine sarcina specifică a politicii care constă în a crea situaţii de dreptate, raporturi între state, naţiuni şi popoare şi ca acestea să fie corecte. Dacă politica realizează aceasta, şi datorită contribuţiei Bisericilor, cred că Bisericile sunt atunci libere să realizeze acest dialog bazându-se pe criterii specific religioase şi nu pe criterii din domeniul politicii, ci în cheie teologică şi plecând de la problemele religiilor”.
Aici, serviciul audio: