Displăcerea profundă a Papei Benedict al XVI-lea pentru unele pasaje din discursul rostit la Regensburg care au putut suna ca ofenisve pentru sensibilitatea musulmană: nota cardinalului Bertone, noul secretar de stat

(RV - 16 septembrie 2006) Discursul Papei rostit la Regensburg a fost interpretat „în mod cu totul necorespunzător intenţiilor sale”, de aceea Benedict al XVI-lea regretă profund faptul că unele pasaje ale intervenţiei sale „au putut avea rezonanţe ofensatoare pentru sensibilitatea credincioşilor musulmani”: afirmă într-o notă noul secretar de stat, cardinalul Tarcisio Bertone, care a reafirmat stima Papei pentru Islam.
Poziţia Papei Benedict al XVI-lea faţă de Islam - afirmă cardinalul Bertone - este cea exprimată în mod foarte clar în documentul conciliar „Nostra Aetate” în care se citeşte: „Biserica îi priveşte de asemenea cu multă stimă pe musulmani, care îl adoră pe Dumnezeul cel unic, viu şi existent în sine, îndurător şi atotputernic, creator al cerului şi al pământului, care a vorbit oamenilor. Ei caută să se supună din tot sufletul hotărârilor tainice ale lui Dumnezeu, aşa cum s-a supus Abraham, la care credinţa islamică se referă bucuros. Deşi ei nu-l recunosc pe Isus ca Dumnezeu, îl venerează totuşi ca profet; o cinstesc pe mama sa fecioara Maria şi chiar o invocă uneori cu pietate. Pe lângă acestea, ei aşteaptă ziua judecăţii, în care Dumnezeu îi va răsplăti pe toţi oamenii înviaţi. De aceea, ei preţuiesc viaţa morală şi aduc cult lui Dumnezeu mai ales prin rugăciune, pomană şi post” (n.3)
„Opţiunea Papei în favoarea dialogului interreligios şi intercultural este la fel de clară”, subliniază noul secretar de stat, care aminteşte că la întâlnirea cu reprezentanţii unor comunităţi musulmane la Köln, la 20 august 2005, Benedict al XVI-lea a spus că acest dialog dintre creştini şi musulmani „nu poate să se reducă la o alegere de sezon, adăugând: ”Lecţiile trecutului trebuie să ne servească pentru a evita să repetăm aceleaşi greşeli. Vrem să căutăm căile reconcilierii şi să învăţăm a trăi respectând fiecare identitatea altuia”.
„În ceea ce priveşte judecata împăratului Manuel al II-lea Paleologu, citat de el în discursul de la Regensburg - continuă cardinalul Bertone - Sfântul Părinte nu a intenţionat şi nici nu intenţionează să şi-o însuşească, dar a folosit-o doar ca prilej pentru a dezvolta, într-un context academic şi aşa cum rezultă dintr-o completă şi atentă lectură a textului, unele reflecţii asupra temei raportului dintre religie şi violenţă în general, şi să ajungă la concluzia că trebuie respinsă clar şi radical motivaţia religioasă a violenţei, din orice parte ar proveni”.
Cardinalul Bertone reproduce şi cuvintele lui Benedict al XVI-lea din Mesajul de comemorare a celei de-a XX-a întâlniri interreligioase de rugăciune pentru pace voită de Ioan Paul al II-lea la Assisi în 1986:’...manifesătirle de violenţă - a scris Papa - nu pot fi atribuite religiei ca atare, dar limitelor culturale cu care ea este trăită şi se dezvoltă în timp...De fapt, mărturii ale legăturii intime existente între raportul cu Dumnezeu şi etica iubirii se înrtegistrează în toate marile tradiţii religioase’.
„De aceea, Sfântului Părinte - afirmă cardinalul - i-a displăcut profund că unele pasaje ale discursului său au putut suna ca ofensive pentru sensibilitatea credincioşilor musulmani şi au fost interpretate în mod cu totul necorespunzător intenţiilor sale. Pe de altă parte, el, în faţa religiozităţii fervente a credincioşilor musulmani, a avertizat cultura occidentală secularizată să evite „dispreţuirea lui Dumnezeu şi cinismul care consideră derâderea sacrului un drept al libertăţii”.
„Reafirmând respectul său şi stima sa pentru cei care profesează Islamul - încheie cardinalul Bertone - Papa „exprimă urarea ca ei să fie ajutaţi să înţeleagă cuvintele sale în semnificaţia lor justă, pentru ca, depăşit curând acest moment nu uşor, să se întărească mărturirea pentru unicul Dumnezeu, viu şi existent în sine, creator al cerului şi al pământului, care a vorbit oamenilor’ şi colaborarea pentru ‚a apăra şi promova împreună, pentru toţi oamenii, dreptatea socială, valorile morale, pacea şi libertatea’” (Nostra Aetate, n. 3).
Serviului audio, aici: