Martori de speranţă în faţa răului ce răvăşeşte lumea: iubirea lui Dumnezeu este mai tare

(RV - 11 august 2006) E nevoie să privim la ceea ce întâmplă în lume în lumina credinţei. Într-un moment dificil pentru omenire, „în faţa persistenţei unor situaţii de injustiţie şi de violenţă care continuă să oprime diverse zone ale planetei noastre, papa Benedict al XVI-lea, în magisterul său cotidian, continuă să invite creştinii să vestească Evanghelia Crucii care salvează, să fie martori ai iubirii care învinge răul cu binele. Să-l ascultăm pe Sfântul Părinte:
INS - „Nu suntem în voia unor forţe obscure...Dumnezeu nu este indiferent cu privire la istoria umană, din contra, are faţă de ea dorinţa de a realiza cu noi şi prin noi un plan de armonie şi de pace. Pentru îndeplinirea acestui plan, întreaga omenire este chemată să adere la voinţa divină aducătoare de mântuire” (Audienţa generală din 1/2/2006).
În faţa răului care se înteţeşte în lume, papa invită credincioşii să fie martori de speranţă în misterul lui Dumnezeu care a devenit miel, punându-se de „de partea mieilor, a acelora care sunt călcaţi în picioare şi ucişi”. Iată cuvintele lui Benedict al XVI-lea rostite în timpul Liturghiei pentru început de pontificat la 24 aprilie 2005:
INS - „De câte ori noi am dori ca Dumnezeu să se manifeste mai puternic, ca el să lovească cu duritate, să înfrângă răul şi să creeze o lume mai bună. Toate ideologiile puterii se justifică astfel, justifică distrugerea a ceea ce s-ar opune progresului şi eliberării umanităţii. Noi suferim din cauza răbdării lui Dumnezeu. Şi cu toate acestea avem toţi nevoie de răbdarea sa. Dumnezeu, care s-a făcut miel, ne spune că lumea este salvată de Cel Răstignit şi nu de cei care răstignesc. Lumea este răscumpărată de răbdarea lui Dumnezeu şi distrusă de nerăbdarea oamenilor”.

La Calea Crucii umanităţii - a afirmat papa în Vinerea Sfântă la 14 aprilie anul acesta - nimeni nu poate rămâne neutru:
INS - „Crucea Domnului îmbrăţişează lumea; ‚Calea Crucii sale străbate continentele şi timpurile. Pa ‚Calea Crucii” nu putem fi doar spectatori. Suntem implicaţi şi noi, de aceea trebuie să ne căutăm locul nostru: noi unde suntem?”
Dumnezeu pare să tacă în faţa răului. Dar omul este chemat - spune papa Benedict - la o tresărire bruscă de curaj şi de încredere” pentru a ieşi din noroiul egosimului, al fricii..., al indiferenţei şi oportunismului”. Fără „a ne face judecători ai lui Dumnezeu” - a afirmat Benedict al XVI-lea la Auschwitz la 28 mai anul acesta -„trebuie să rămânem cu umilul dar insistentul strigăt spre Dumnezeu: Trezeşte-te! Nu uita făptura ta!”:
INS -„Să scoatem acest strigăt înaintea lui Dumnezeu, să-l adresăm inimiei noastre înseşi, chiar în această oră a noastră prezentă în care planează apăsător noi nenorociri, în care par să iasă din nou din inimile oamenilor toate forţele obsucre: pe de o parte, abuzul numelui lui Dumnnezeu pentru justificarea unei violenţe oarbe împotriva unor persoane inocente, pe de alta, cinismul care nu-l cunoaşte pe Dumnezeu şi care ia în râs credinţa în el. Noi strigăm spre Dumnezeu pentru ca să determine oamenii să se căiască, încât să-şi dea seama că violenţa nu crează pace, ci doar suscită altă violenţă - o spirală de distrugeri, în care toţi în cele din urmă pot fi doare perdanţi”.

Rămâne certitudinea că Dumnezeu nu ne părăseşte niciodată:
INS - „Dumnezeu este mereu cu noi. Chiar şi în nopţile cele mai întunecate ale vieţii noastre nu ne adandonează, chiar şi în punctele cele mai dificile ale vieţii rămâne prezent. Chiar şi în ultima noapte, în noaptea solitudinii, în care nimeni nu ne poate însoţi, în nopatea morţii, Domnul nu ne abandonează, ci ne însoţeşte. De aceea, noi creştinii putem fi încrezători: nu suntem lăsaţi singuri. Bunătatea lui Dumnezeu nu ne părăseşte”. (Audienţa generală din 14/12/2005)
Serviciul complet sonor, aici: