Textul alocuţiunii papei Benedict al XVI-lea la rugăciunea "Angelus" recitată duminică
la Les Combes, în Valle d'Aosta.
(RV - 16 iulie 2006) "Dragi fraţi şi surori, şi anul acesta am bucuria de a
petrece o perioadă de odihnă aici, în Valle d’Aosta, în casa care de
atâtea ori l-a găzduit pe iubitul Ioan Paul al II-lea. M-am integrat
repede în acest minunat peisaj alpin care ajută la reconfortarea
spiritului şi a trupului, iar astăzi sunt mulţumit să trăiesc această întâlnire familială.
Un cordial salut, fiecăruia dintre voi, rezidenţi şi vilegiaturişti. Doresc
înainte de toate să salut şi să mulţumesc păstorului Bisericii care trăieşte în această
Valle, episcopul de Aosta, mons. Giuseppe Anfossi, precum şi preoţii, călugării, călugăriţele
şi laicii comunităţii diecezane. Asigur pentru fiecare o amintire în rugăciune, în
special pentru bolnavi şi suferinzi. Gândul meu de recunoştinţă se îndreaptă apoi
spre Salezienii, care au pus la dispoziţia Papei această casă a lor. Un salut deferent
adresez autorităţilor Statului şi Regiunii, Administraţiei comunale din Introd, Forţelor
de ordine şi tuturor celor care în diferite moduri colaborează la desfăşurarea senină
a sejurului meu. Domnul să vă răsplătească.!
Printr-o fericită coincidenţă,
duminica de astăzi cade pe 16 iulie, zi în care liturgia o comemorează pe Fericita
Fecioara Maria de la Muntele Carmel. Carmelul, înalt promontoriu care se ridică de-a
lungul coastei orientale a Mării Mediterane, chiar la nivelul Galileii, are pe versanţi
săi numeroase peşteri naturale, preferate de eremiţi. Cel mai renumit dintre aceşti
oameni ai lui Dumnezeu a fost marele profet Ilie, care în secolul al IX-lea înainte
de Cristos a apărat cu îndârjire de contaminarea cultelor idolatrice puritatea credinţei
în Dumnezeul unic şi adevărat. Inspirându-se tocmai din figura lui Ilie, a apărut
Ordinul contemplativ al „Carmeliţilor” ( sau Carmelitanilor), familie călugărească
ce numără între membrii său mari sfinţi ca Tereza d’Avila, Ioan al Crucii, Tereza
a Pruncului Isus şi Tereza Benedicta a Crucii (în lume Edith Stein). Carmeliţii au
răspândit în poporul creştin devoţiunea faţă de Fericita Fecioară de la Muntele Carmel,
indicând-o ca model de rugăciune, de contemplaţie şi de devotament faţă de Dumnezeu.
Maria,
în fapt, cea dintâi şi în mod de nedepăşit, a crezut că Isus, Cuvântul Întrupat, este
culmea, punctul cel mai înalt al întâlnirii omului cu Dumnezeu. Primindu-i pe deplin
Cuvântul, „a ajuns cu bine la muntele sfânt” - cum spune rugăciunea colecta din liturghia
comemorării -, şi trăieşte pentru totdeauna, în trup şi suflet, cu Domnul. Doresc
astăzi să-i încredinţez Reginei de la Muntele Carmel toate comunităţile de viaţă contemplativă
răspândite în lume, în mod special cele ale Ordinului Carmelitan, între care amintesc
mănăstirea din Quart, pe care am avut ocazia să o vizitez în aceste zile, situată
nu prea departe de aici. Maria să ajute fiecare creştin să-l întâlnească pe Dumnezeu
în tăcere şi în rugăciune”.
După recitarea antifonului marian „Angelus” şi
înainte de saluturile în diferite limbi, Papa Benedict al XVI-lea s-a referit la evoluţia
tragică a evenimentelor din Orientul Mijlociu, în special din Ţara Sfântă şi Liban:
„În
aceste ultime zile ştirile din Ţara Sfântă sunt pentru toţi motiv de noi grave preocupări,
în special din pricina extinderii unor acţiuni belice şi în Liban, şi din cauza numeroaselor
victime în rândul populaţiei civile. La originea unor asemenea confruntări inumane
se află din păcate situaţii obiective de violare a dreptului şi justiţiei. Dar nici
actele teroriste, nici represaliile, mai ales când au consecinţe tragice pentru populaţia
civilă, nu se pot justifica. Pe asemenea parcursuri - cum demonstrează amara experienţă
- nu se ajunge la rezultate pozitive. Această zi este dedicată Fecioarei Maria
de la Muntele Carmel, Munte din Ţara Sfântă care, la puţini kilometri de Liban, domină
oraşul israelian Haifa, lovit şi el în ultima vreme. Să o rugăm pe Maria, Regina Păcii,
pentru ca să dobândească de la Dumnezeu darul fundamental al concordiei, readucând
responsabilii politici pe calea raţiunii şi deschizând noi posibilităţi de dialog
şi de înţelegere. În această perspectivă, invit Bisericile locale să înalţe rugăciuni
speciale pentru pace în Ţara Sfântă şi în tot Orientul Mijlociu”.
Urmează
saluturi speciale în limbile, franceză, engleză, germană, spaniolă şi italiană.