"Pacea între religii, condiţie fundamentală pentru pacea între naţiuni": card. P. Poupard, despre summit-ul interreligios de la Moscova, desfăşurat între 3-5 iulie, cu participarea unei delegaţii a papei Benedict al XVI-lea

RV - 7 iul 2006. Întors recent de la Moscova, unde a participat împreună cu delegaţia catolică la summit-ul interreligios organizat de Patriarhia Moscovei, card. Paul Poupard a oferit postului nostru de radio o reflecţie despre temele întâlnirii la vârf a reprezentanţilor marilor religii. Giovanni Peduto, de la redacţia noastră centrală, a întrebat prelatul vatican dacă reuniunea a reprezentat un pas înainte pe calea dialogului interreligios:
Card. Poupard: "Un pas înainte fără îndoială şi chiar un pas important. După cum se ştie, invitaţia de a participa a fost adresată Bisericii Catolice din partea patriarhului ortodox al Moscovei, Alexei al II-lea iar Sf. Scaun nu putea răspunde în mod mai fratern: a trimis cinci cardinali".
Ce iniţiative sunt în program, în ce priveşte Biserica Catolică, referitor la relaţiile cu Bisericile Ortodoxe?
Card. Poupard: "Planul schimbului între Biserici este de competenţa confratelui meu, card. Kasper, care pregăteşte reluarea dialogului dintre Bisericile Ortodoxe şi Biserica Catolică prin reuniunea care va avea loc la Belgrad, în septembrie, a.c., la care va participa patriarhul Moscovei. La rândul meu, Consiliul pontifical al culturii continuă seria întâlnirilor desfăşurate la Viena despre modalitatea de a da un suflet Europei şi răspunderea comună a Bisericilor noastre. Avem în vedere deja o nouă întâlnire, tot într-un cadru cultural, la care va participa şi Institutul de istorie universală din cadrul Academiei de ştiinţe din Moscova şi care se va desfăşura în capitala Rusiei la începutul lunii iunie a anului viitor. Vom avea ca temă 'creştinătatea, cultura şi responsabilitatea etică'.
Eminenţă, credeţi că dezbinarea între creştini alimentează formele de fundamentalism de astăzi?
Card. Poupard: "Acest fapt (dezbinarea creştinilor) nu promovează proclamarea şi împărtăşirea mesajului creştin de iubire şi pace, este evident. Dar nu se poate spune şi nu trebuie să se spună că acest lucru, în sine, promovează răspândirea diferitelor forme de fundamentalism. Ceea ce le generează - şi acest lucru a fost subliniat în diferitele intervenţii, eu însumi insistând în această privinţă - este răspândirea unei culturi ce porneşte din Occident: triumful egoismului individualist şi colectiv, într-un climat de hedonism şi materialism, de absenţa convingerilor, de lipsa eticii în cele din urmă. Această cultură generează o reacţie de salvgardare din partea unor adepţi ai credinţei, pentru că se simt ameninţaţi în acest climat general de scepticism. Se observă tendinţa de a se retrage în 'fortăreaţă' şi uneori izbucneşte violenţa".
O apropiere mai mare între religii n-ar putea fi în beneficiul păcii, mai ales în unele zone ale lumii precum Ţara Sfântă, Irak şi diverse ţări africane?
Card. Poupard: "Fără îndoialăă. Putem spune că era deja o viziune de pace, aproape idiliacă, faptul că în acea mare încăpere unde eram adunaţi la Moscova se alternau la intervenţii creştini de toate confesiunile, musulmani, evrei, budişti şi alţii. Apoi, de menţionat schimbul fratern între musulmanii şi ortodocşii din regiunea Caucazului, unde este una dintre cele mai mari tensiuni. La fel, între evreii şi musulmanii din Orientul Mijlociu. Aşadar, aceste gesturi, unite la apelul pe care noi toţi l-am semnat - angajarea tuturor religiilor de a condamna orice formă de violenţă şi terorism - sunt foarte importante pentru că pentru prima dată s-a făcut o asemenea declaraţie unanimă, fără nicio excepţie. Pe lângă toate acestea, s-a afirmat voinţa de a conlucra la instaurarea şi consolidarea relaţiilor de pace. S-a conştientizat, în acest fel, că pacea între diversele religii este o condiţie fundamentală pentru pacea între toţi oamenii, toate culturile şi toate naţiunile".