Mişcările ecleziale şi noile Comunităţi la veghea de Rusalii sâmbătă seară în piaţa San Pietro şi pe artera "Via della Conciliazione": peste 350 de mii de persoane din diferite ţări ale lumii (I)

(RV - 3 iunie 2006) S-a desfăşurat în piaţa Sfântul Petru, sâmbătă după amiază, întâlnirea mondială cu papa Benedict al XVI-lea a Mişcărilor Ecleziale şi Noilor Comunităţi convocate pentru veghea de Rusalii. De la primele ore, în jurul Vaticanului, în piaţa bazilicii şi pe artera principală „Via della Conciliazione” răsunau voci, coruri improvizate, aplauze a zeci de mii de persoane - între care mulţi tineri - adică avangarda celor circa 300 de mii de participanţi care s-au reunit în piaţa bazilicii vaticane şi în jurul orei 15.30 au început pregătirea prin rugăciuni, intervenţii, experienţe, cântări religioase specifice. Diferite, provenienţele lor geografice şi carismele mişcărilor ecleziale de care aparţin, dar unică bucuria de a fi cu papa Benedict, opt ani după marea întâlnire voită de papa Ioan Paul al II-lea în 1998. Un uşor vânt providenţial sufla peste Roma, sugerând că mişcările, noua primăvară în viaţa Bisericii, sunt un dar al Duhului Sfânt. Printre participanţi s-a aflat şi episcopul Vrigil Bercea al eparhiei greco-catolice de Oradea, care, solicitat de redacţie, s-a referit la importanţa mişcărilor ecleziale şi la prezenţa lor în România: INS - PS VIRGIL...
Încă de când era prefect al Congregaţiei pentru doctrina credinţei, Benedict al XVI-lea a manifestat o mare atenţie pentru mişcările şi noile comunităţi ecleziale. Întâlnirea, a culminat cu sosirea în piaţa San Pietro a papei Benedict în jurul orei 17.30. Papa a făcut un tur cu maşina descoperită prin piaţa San Pietro, dar şi pe via della Conciliazione. Celebrarea propriu-zisă a cuprins primele Vespere pentru duminica Rusaliilor, adică al rugăciunii vesperale din ajunul sărbătorii. Salutat de arhiepiscopul Stanislaw Rylko, preşedintele Consiliului Pontifical pentru laici şi de un reprezentant al Mişcărilor ecleziale şi noilor Comunităţi, papa Benedict al XVI a introdus celebrarea cu aceste cuvinte:
INS - „Fraţi şi surori, dragi prieteni ai Mişcărilor ecleziale şi noilor Comunităţi, vă mulţumesc pentru prezenţa voastră în această vigilie de Rusalii în locul unde se aminteşte martiriul apostolului Petru. Precum Maria şi apostolii în cenaclu, şi noi, provenind din din diferite părţi ale pământului, ne-am reunit în rugăciune pentru a invoca darul pascal al lui Cristos înviat. O reînnoită revărsare a Duhului Sfânt să ne facă să simţim lumina şi puterea, de care Tatăl nu lipseşte Biserica, „pentru a mărturisi frumuseţea de a fi creştini şi bucuria de a o împărtăşi”. S-a intonat imnul „Veni Creator Spiritus” iar după cântarea fiecăruia din cei trei psalmi, 112, 146 şi o cântare din Apocalips 15,3-4, câte un reprezentant laic sau cleric al mişcărilor şi comunităţilor a propus o meditaţie asupra respectivelor texte biblice. Este vorba de Andrea Riccardi, fondatorul Comunităţii Sfântul Egidiu, Kiko Argüello, îniţiatorul Drumului Neocatehumenal şi preotul Juan Carron, responsabilul Fraternităţii "Comuniune şi Eliberare". Mult aşteptă omilia rostită de Sfântul Părinte.
INS - "Dragi fraţi şi surori aţi venit într-adevăr în număr mare seara aceasta în piaţa Sfântul Petru pentru a lua partea la veghea de Rusalii. Aparţinând unor popoare şi culturi diferite, voi reprezentaţi aci toţi membrii Mişcărilor ecleziale şi noilor Comunităţi, uniţi în chip spiritual în jurul succesorului lui Petru pentru a proclama bucuria de a crede în Isus Cristos şi a reînnoi angajamentul de a-i fi ucenici credincioşi în timpul de faţă. Vă mulţumesc pentru participarea voastră şi fiecăruia dintre voi îi adresez salutul meu cordial". Pontiful a salutat în mod special responsabilii numeroaselor realităţi ecleziale care dovedesc cât de vie este lucrarea Duhului în Poporul lui Dumnezeu. Pontiful a evocat cu emoţia întâlnirea similară care a avut loc în aceeaşi piaţa Sfântul Petru în 30 mai 1998 cu iubitul papă Ioan Paul al II-lea. Mare evanghelizator, -a spus- el v-a însoţit şi călăuzit în timpul întregului său pontificat: de mai multe ori a definit „providenţiale asociaţiile şi comunităţile voastre mai presus de toate pentru Duhul sfinţitor se serveşte de ele pentru a resuscita credinţa în inimile atâtor creştini făcându-i să redescopere vocaţia primită la Botez, ajutându-i să fie martori de speranţă, plini de acel foc de iubire care este dar al Duhului Sfânt. Papa Benedict a pus la începutul omiliei o serie de întrebări la care apoi a căutat să răspundă: INS - "Cine sau ce este Duhul Sfânt? Cum putem să-l recunoaştem? În ce mod noi mergem la el şi el vine la noi? Ce face, ce lucrează? Un prim răspuns ni-l dă marele imn de Rusalii al Bisericii: „Veni Creator Spiritus... Vino Duhule Creator..” Imnul face aluzile la primele versete ale Bibliei care exprimă prin imagini crearea universului. Acolo se spune înainte de toate că peste haos, peste apele abisului se purta Duhul lui Dumnezeu. Lumea în care trăim este lucrarea Duhului Creator". Rusaliile nu sunt numai originea Bisericii şi de aceea, în mod special, sărbătoarea sa; Rusaliile sunt şi o sărbătoare a a creaţiei. Lumea nu există de la sine; provine de la Duhul creator al lui Dumnezeu, din Cuvântul creator al lui Dumnezeu. Şi de aceea oglindeşte înţelecpiunea lui Dumnezeu. Ea, în amplitudinea şi în logica atotcuprinzătoare a legilor sale lasă să se întrevadă ceva din Duhul Creator al lui Dumnezeu. Ea ne cheamă la frica reverenţială. Tocmai, cine, în calitate de creştin, crede în Duhul Creator, devine conştient de faptul că nu putem folosi sau abuza de lume şi de materie ca de simplu material în ceea ce facem şi vrem; că trebuie să considerăm creaţia ca un dar încredinţat nouă nu pentru distrugere, ci ca să devină grădina lui Dumnezeu şi prin aceasta o grădină a omului. În faţa multiplelor forme de abuz ale pământului pe care le constatăm azi, aproape auzim suspinul şi suferinţa creaţiei despre care vorbeşte sfântul Paul (Rom 8,22); începe să înţelegem cuvintele apostolului, în sensul că însăşi creaţia aşteaptă cu nerăbdare revelarea fiilor lui Dumnezeu, pentru a deveni liberă şi a ajunge la splendoarea ei. Noi vrem să fim aceşti fii ai lui Dumnzeu pe care creaţia îi aşteaptă şi putem fi astfel pentru că în Botez Dumnul Domnul ne-a făcut asemenea. Da, creaţia şi istoria - ne aşteaptă, bărbaţi şi femei care să fie cu adevărat fii ai lui Dumnezeu şi să se comporte în consecinţă. Dacă privim istoria, vedem cum în jurul mănăstorilor creaţia a putut prospera, cum prin resuscitarea Duhului lui Dumnezeu în inimile oamenilor a revenit strălucirea Duhului Creator şi pe pământ - o splendoare care a fost obscurată dacă nu chiar stinsă de barbaria poftei umane de putere. De asemenea, în jurul sfântului Francisc din Assisi se petrece acelaşi lucru - se întîmplă oriunde Duhul lui Dumnezeu ajunge în suflete, acest Duh pe care imnul nostru îl defineşte ca lumină, iubire şi tărie. Am găsit astfel un prim răspuns la întrebarea ce este Duhul Sfânt, ce face şi cum putem să-l recunoaştem. El vine în întâmpinarea noatră prin creaţie. Totuşi creaţia bună a lui Dumnezeu, în cursul istoriei oamenilor a fost acoperită cu un strat masiv de mizerie, care face, dacă nu imposibil, oricum grec de recunoascut în ea reflexul Creatorului - chiar dacă în faţa unui apus de soare la malul mării, în timpul unei excursii în munţi sau în faţa unei flori abia deschise se trezeşte în noi din nou, aproape spontan, conştiinţa existenţei Creatorului. Dar Duhul Creator ne vine în ajutor. El a intrat în istorie şi astfel ne vorbeşte în mod nou. În Isus Cristos Dumnezeu însuşi s-a făcut om şi ne-a dat posibilitatea, pentru a spune astfel, să aruncăm o privire în intimitatea lui Dumnezeu însuşi. Şi acolo vedem un lucru cu totul neaşteptat: în Dumnezeu există un Eu şi un Tu. Dumnezeu misterios şi îndepărat nu este o infinită singurătate, el este un eveniment de iubire. Dacă de la privirea asupra creaţiei ne gândim că putem întrevedea Duhul Creator, pe Dumnezeu însuşi, aproape ca o matematică c reatoare, ca putere ce plăsmuieşte legile lumii şi ordinea lor şi apoi, ca frumuseţe, atunci ajungem să cunoaştem că Duhul Creator are o inimă. El este Iubire. Există Fiul care vorbeşte cu Tatăl. Şi amândoi sunt una în Duhul care este, să spunem astfel, atmosfera dăruirii şi a iubirii care face din ei un unic Dumnezeu. Această unitate de iubire, care este Dumnezeu, este o unitate mult mai sublimă decât ar putea fi unitatea celei mai mici părticele indivizibile. Tocmai Dumnezeu întreit este singuul unic Dumnezeu. Prin Isus să aruncăm o privire în intimitatea lui Dumnezeu. Ioan în Evanghelia sa, a exprimat aceasta astfel: „Nimeni nu l-a văzut vreaodată pe Dumnezeu; Fiul, care este spre pieptul Tatălui, el l-a revelat” (In 1,22). Dar Isus nu ne-a lăsat doar să privim în intimitatea lui Dumnezeu; cu el Dumnezeu aproape că a ieşit din inimitatea sa şi a venit înaintea noastră. Acest lucru se petrece înainte de toate în viaţa,patima, moarea şi învierea sa; în cuvântul său. Dar Isus ne se mulţumeşte să vină în întâmpinarea noastră. El vrea mai mult. Vrea unificare. Şi aceasta este semnifcaţia imaginilor banchetului şi nunţii. Noi nu trebuie doar să ştim ceva despre el, dar prin el trebuie să fim atraşi în Dumnezeu. Pentru aceasta el trebuie să moară şi să învie. Deoarece acum nu se mai află într-un loc determinat, ci de acum Duhul său, Duhul Sfânt, emană din el şi intră în inimile noastre unindu-ne astfel cu Isus însuşi şi cu Tatăl - cu Dumnezu Unul şi Întreit. Rusaliile înseamnă aceasta: Isus, şi prin el Dumnezeu însuşi vine la noi şi ne atrage în intimitatea sa. „El trimite Duhul său”: aşa se exprimă Scriptura. Şi care este rezultatul? Papa a arătat două aspecte: Duhul Sfânt, prin care Dumnezeu vine la noi, ne poartă viaţă şi libertate. Benedict al XVI-a dezvoltat pe larg ce înseamnă darul vieţi şi darul libertăţii, deseori compromise în epoca noastră, dar şi rolul Duhului Sfânt pentru unitatea şi pacea lumii. Pontiful a încheiat cu o invocaţie: Să-l rugăm pe Dumnezeu Tatăl pentru ca prin Domnului nostru Isus Cristos în harul Duhului Sfânt, ca celebrarea solemităţii Rusaliilor să fie ca un foc aprins şi un vânt năvalnic pentru viaţa creştină şi pentru misiunea întregii Biserici. (I-a parte)
Aici, serviciul complet în format audio: