Papa a întâlnit joi la Varşovia clerul polonez: "De la preot se aşteaptă să fie expert în viaţa spirituală":

RV 25 mai 2006. De la aeroport, la catedrala "Sf. Ioan" din Varşovia, unde Sf. Părinte s-a întâlnit cu preoţii şi s-a rugat la mormântul cardinalului Stefan Wyszynski. Chiar în această zi, cardinalul Jozef Glemp, primatul Poloniei, a împlinit 50 de ani de preoţie.
În discursul său, Benedict al XVI-lea a trasat portretul preotului, după ce a amintit pe "mărturisitorii eroici ai credinţei" din istoria acestei ţări, printre care pe card. Stefan Wyszynski, pe sfinţii şi oamenii de rând care "au rămas statornici în corectitudine morală, autenticitate şi bunătate fără să cedeze niciodată în faţa neîncrederii, care nu s-au lăsat abătuţi de puterile întunericului".
Papa a adresat preoţilor o exhortaţie vibrantă: "credeţi în puterea preoţiei voastre! Tot ceea ce săvârşiţi, o faceţi nu în numele vostru ci în numele lui Cristos, care vrea să se folosească de buzele voastre şi de mâinile voastre, mâini care, după ce au primit ungerea sfântă, nu mai pot sluji egoismul ci trebuie să transmită în lume mărturia iubirii sale".
"Măreţia preoţiei – a relevat Sf. Părinte – poate să trezească teama în faţa propriilor slăbiciuni, dar este nevoie de încredere în iubirea lui Cristos". Apoi, i-a invitat pe preoţi "să nu se lase cuprinşi de grabă, ca şi cum timpul dedicat lui Cristos în tăcerea rugăciunii ar fi un timp irosit. Tocmai de aici, în schimb, izvorăsc roadele cele mai frumoase ale slujirii pastorale. Nu trebuie să ne descurajăm de faptul că rugăciunea recere efort, nici de impresia că Isus tace. El tace, dar lucrează". Papa a amintit, în acest sens, experienţa trăită anul trecut la Köln (Germania), unde a fost martorul "tăcerii adânci şi de neuitat a unui milion de tineri la momentul adoraţiei Preasfântului Sacrament". "Într-o lume în care este atâta zgomot, atâta rătăcire este nevoie de adoraţia tăcută a lui Isus ascuns în hostia sfântă". Apoi, a adăugat în italiană:
Ins – "De la preoţi, credincioşii aşteaptă doar un singur lucru: să fie specialişti în promovarea întâlnirii omului cu Dumnezeu. Preotului nu i se cere să fie expert în economie, construcţii sau politică. De la el se aşteaptă să fie expert în viaţa spirituală".
Papa i-a invitat să fie preoţi autentici, străini de ipocriziile care s-au putut ivi uneori din cauza totalitarismului: Cristos are nevoie de preoţi care să dea dovadă de spirit de maturitate şi bărbăţie, capabili să cultive o autentică paternitate spirituală.
Benedict al XVI-lea a amintit cum Ioan Paul al II-lea a îndemnat de mai multe ori creştinii "să facă pocăinţă pentru infidelităţile din trecut. Noi credem că Biserica este sfântă – a spus – dar în ea sunt oameni păcătoşi. Trebuie să respingem dorinţa de a ne identifica doar cu cei care sunt fără păcat. Cum ar putea Biserica să-i excludă din rândurile ei pe cei păcătoşi? Pentru mântuirea lor Isus s-a făcut om, a murit şi a înviat. Este nevoie de aceea să învăţăm a trăi cu sinceritate penitenţa creştină. Se cuvine, cu toate acestea, să ne ferim de pretenţia de a ne erija cu aroganţă drept judecători ai generaţiilor precedente, care au trăit în alte timpuri şi în alte împrejurări. E nevoie de sinceritate smerită pentru a nu nega păcatele trecutului, dar fără să acredităm cu indulgenţă acuzele facile în lipsa dovezilor reale sau ignorând diferitele previziuni istorice ale timpului respectiv. Mai mult, preluând limbajul sfântului Augustin, papa a subliniat că mărturisirea păcatului trebuie să fie însoţită şi de mărturisirea laudei, amintind totodată binele făcut cu ajutorul harului divin.
Benedict al XVI-lea a amintit apoi provocările actuale ale Bisericii din Polonia, de plaga şomajului şi fenomenul emigraţiei. Privind apoi, în mod ideal, la numeroşii misionari polonezi răspândiţi pe toate continentele, i-a îndemnat pe preoţi să nu le fie teamă de a lăsa o "lume sigură şi cunoscută pentru a sluji acolo unde lipsesc preoţi şi unde generozitatea poate aduce roade îmbelşugate". "Fiţi disponibili în parohie şi la scaunul de spovadă, însoţiţi noile mişcări şi asociaţiile, sprijiniţi familiile, nu neglijaţi legătura cu tinerii, amintiţi-vă de săraci şi de cei abandonaţi!".
Ins – "Rămâneţi tari în credinţă!" Încredinţez şi vouă motto-ul pelerinajului meu. Fiţi autentici în viaţa voastră şi în slujirea voastră. Fixându-vă privirea la Cristos, duceţi o viaţă modestă, solidară cu credincioşii la care sunteţi trimiţi. Slujiţi tuturor!".