Mare aşteptare în Polonia pentru vizita papei Benedict al XVI-lea: duminică 28 mai un papă german se va ruga la Auschwitz-Birkenau

(RV - 23 mai 2006) Mare aşteptare în Polonia pentru vizita papei Benedict al XVI-lea care va începe joi 25 mai în sărbătoarea Înălţării Domnului. Este vorba, într-un anume mod, de prima călătorie internaţională a lui Benedict al XVI-lea având în vedere faptul că Ziua Mondială a Tineretului de la Köln, în Germania din 2005, fusese deja programata de Ioan Paul al II-lea. Iar această vizită vrea să fie tocmai un omagiu adus iubitului său predecesor. Benedict al XVI-lea va începe călătoria apostolică de la Varşovia atingând toate locurile dragi papei Wojtyla: oraşul său natal Wadowice, Cracovia, oraşul studiilor sale ca seminarist clandestin şi apoi sediul arhidiecezei sale ca arhiepiscop cardinal. Benedict al XVI-lea se va duce la Sanctuarele mariane de la Jasna Gora şi Kalwaria şi la cel dedicat Divinei Milostiviri, inimile spirituale ale Poloniei.
Ultima etapă, duminică 28 mai, va fi câmpul de exterminare nazist de la Auschwitz pe care Ioan Paul al II-lea l-a vizitat în 1979, în timpul primei din cele opt vizite efectuate în Polonia. Astăzi ne oprim tocmai asupra acestui eveniment, deja definit istoric: pentru prima dată un papă german aduce omagiu victimelor Holocaustului într-un lagăr nazist. Serviciul aparţine lui Sergio Centofanti, unul dintre trimiştii noştri în Polonia.
INS - “Ich neige mein Haput vor all denen, die diese Manifestation des mysterium iniquitatis…Îmi plec capul în faţa tuturor acelora care au trăit această manifestare a misterului nelegiuirii”.
Benedict al XVI-lea şi-a însuşit, în sinagoga din Köln în Germania, anul trecut, cuvintele lui Ioan Paul al II-lea. Pe 28 mai, la ora 17, Benedict al XVI-lea se va opri în faţa porţii lagărului de la Auschwitz. Va trece pe poarta de la intrare pe jos: îl aşteaptă câţiva dintre ex prizonierii care au supravieţuit regimului de exterminare. Apoi popasul în faţa Zidului morţii, unde au fost împuşcaţi mii de deţinuţi. Imediat după aceea este rândul Blocului 11: papa Benedict intră în celula în care a fost ucis sfântul Maximilian Kolbe, preotul franciscan conventual care a luat locul unui tată de familie în bunkerul foamei. A rămas două spătămâni fără apă şi fără mâncare încurajând pe toţi ceilalţi condamnaţi cântând imnuri în cinstea Maicii Domnului. Naziştii au trebuit să-l ucidă printr-o injecţie cu acid fenic (fenol). Era în ziua de 14 august 1941, în ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului. „Numai iubirea crează”, spune părintele Kolbe.
Papa va vizita apoi Centrul de dialog şi de rugăciune, o instituţie catolică înfiinţată în lagăr în colaborare cu unele asociaţii evreieşti. Apoi se va transfera la câmpul de exterminare din Birkenau, aşa-numitul Auschwitz 2, la trei km depărtare, unde naziştii au asasinat cea mai mare parte dintre prizonieri. Benedict al XVI-lea s-a va reculege în faţa Monumentului Internaţional unde sunt 22 de plăci, care în diferite limbi amintesc victimele de la Auschwitz-Birkenau. Aici poate va fi unul din momentele cele mai intense ale călătoriei: Papa va lansa o invocaţie de pace în limba germană. În schimb, discursul va fi rostit în italiană.
Benedict al XVI-lea de mai multe ori în primul său an de pontificat a vorbit despre Şoah: „În timpul cel mai întunecat al istoriei germane şi europene - a spus - o nebună ideologie rasistă de matrice neopăgână a fost la originea tentativei...de exterminare a ebraismului european":
INS - „Este vorba de crime atroce care arată tot răul pe care purta în sine ideologia nazistă...reevocarea unor atari aberaţii nu poate să nu reînsufleţească în fiecare persoană de simţ sănătos angajamentul de a face cât este în putinţa sa pentru ca să nu se mai repete niciodată fapte de o atât de inumană cruzime”.
„Cu trecerea timpului - a subliniat papa Benedict - amintirile nu trebuie să slăbească; trebuie mai degrabă să devină lecţie severă pentru a noastră şi pentru viitoarele generaţii”:
INS -„Cum să nu citim în lumina providenţialului plan divin faptul că la catedra lui Petru, unui Pontif polonez i-a urmat un cetăţean din acea ţară, Germania, unde regimul nazist a putu să se afirme cu mare virulenţă, atacând apoi naţiunile vecine, între care îndeosebi Polonia? Amândoi aceşti papi, în tinereţe - deşi pe fronturi adverse şi în situaţii diferite - au trebuit să cunoască sălbăticia celui de-al doilea război mondial şi violenţa aburdă a unor oameni împotriva altor oameni, a unor popoare împotriva altor popoare”.
Papa aminteşte scrisoarea de reconciliere pe care în 1966 episcopii polonezi au consemnat-o episcopilor germani, în care era scris: „Iertăm şi cerem iertare”.
INS - „A ierta - amintea mai departe iubitul Ioan Paul al II-lea - nu înseamnă a uita, şi adăuga că ‚dacă memoria este lege a istoriei, iertarea este putere a lui Dumnezeu, putere a lui Cristos care lucrează în evenimentele oamenilor”.

Aici, serviciul complet în format audio: