Rechemând principiile etice, Biserica nu violează laicitatea statului: a afirmat Benedict
al XVI-lea primind joi plenara Conferinţei episcopale italiene
(RV - 18 mai 2006)Papa a reafirmat cu tărie îndatorirea Bisericii de
a "purifica raţiunea" şi "de a suscita forţele morale şi spirituale ale societăţii".
Atrăgând atenţia asupra principiilor etice, ca fundament al esenţei înseşi a omului,
Biserica nu comite nicio violare a principiului laicităţii: a subliniat papa
Benedict al XVI-lea în discursul către membrii Conferinţei episcopale italiene, reuniţi
în adunarea lor plenară de primăvară, deja proiectată spre reuniunea eclezială de
la Verona din luna octombrie. Papa s-a oprit asupra conceptului de „laicitate sănătoasă”
şi asupra rădăcinilor creştine ale Italiei, dar a îndemnat, de asemenea, episcopii
să fie mereu aproape de preoţii lor. La rândul său, cardinalul vicar Camillo Ruini,
preşedintele Conferinţei episcopale a mulţumit papei pentru cuvintele sale întotdeauna
clare şi curajoase privind învăţătura Bisericii. Biserica este pe deplin conştientă
că „de structura fundamentală a creştinismului ţine deosebirea dintre ceea ce este
al cezarului şi ceea ce este al lui Dumnezeu”, adică dintre Stat şi Biserică. Ca ecou
al enciclicei sale „Deus caritas est”, Benedict al XVI-lea a afirmat că „Biserica
nu doar recunoaşte şi respectă această distincţie şi autonomie, ci se bucură de ea
ca de un progres al umanităţii şi de o condiţie fundamentală pentru însăşi libertatea
sa şi îndeplinirea misiunii sale universale de mântuire”. Totuşi, a avertizat, Biserica
nu poate să renunţe la îndeplinirea misiunii proprii. INS -„În
acelaşi timp şi tocmai în virtutea aceleiaşi misiuni de mântuire, Biserica
nu poate neglija sarcina de a purifica reţiunea prin propunerea
propriei doctrine sociale, argumentată pornind de la ceea ce este conform naturii
fiecărei fiinţe umane şi să suscite forţele morale şi spirituale, deschizând voinţa
spre exigenţele autentice ale binelui”.
Pontiful
a ţinut apoi să sublinieze că „o sănătoasă laicitate a statului comportă fără îndoială
ca realităţile temporale să se conducă după norme proprii lor, la care aparţin însă
şi acele instanţe etice care îşi află fundamentul în însăşi esenţa omului şi de aceea
trimit, în ultima analiză, la Creator”. Cuvinte, întărite cu o profundă reflecţie: INS
-"Încircumstanţele actuale, rechemând valoarea,
pe care o au pentru viaţa nu numai privată dar şi publică unele principii etice fundamentale
înrădăcinate în marea moştenire creştină a Europei şi îndeosebi a Italiei, nu comitem
deci nicio violare a laicităţii statului, dar contribuim mai degrabă la a garanta
şi promova demnitatea persoanei şi binele comun al societăţii”. Pe de
altă parte, amintind apropiata reuniunue eclezială naţională de la Verona, la care
papa va lua parte, a învitat episcopii să trăiască evenimentul ca „un mare moment
de comuniune pentru toate componentele Bisericii în Italia”. INS -„Va fi posibil să se stabilească la ce punct s-a ajuns pe drumul parcurs
în ultimii ani şi mai ales să se privească înainte, pentru a înfrunta
împreună îndatorirea fundamentală de a menţine mereu vie marea tradiţie creştină care
este principala bogăţie a Italiei”. Benedict al XVI-lea a avut apoi
un gând pentru tineri, formulând auspicii ca reuniunea de la Verona să poată fi o
ocazie pentru „a înţelege din ce în ce mai bine că Biserica este marea familie în
care, trăind prietenia cu Cristos, se devine cu adevărat liberi”.
Papa a dedicat
o bună parte a discursului vieţii şi ministerului preoţilor, obiectul principal al
actualei Adunări plenare a episcopatului italian. „Pentru noi episcopii - a avertizat
- este o sarcină esenţială a fi constant aproape de preoţii noştri”. Trebuie, a reamintit,
să avem grijă înainte de toate de „o atentă selecţie a candidaţilor la preoţie, verificându-le
predispoziţiile personale de a-şi asuma angajamentele legate de viitoarea slujire”.
Trebuie apoi să se cultive formarea, „nu numai în anii de seminar dar şi în fazele
succesive ale vieţii lor”; „a avea la inimă bunăstarea lor materială şi spirituală;
a ne exercita paternitatea faţă de ei cu suflet fratern”. Cuvintele papei pentru preoţi
sunt de o mare căldură umană: INS -"Nu-i lăsaţi niciodată singuri
în ostenelile slujirii, în situaţii de boală şi la bătrâneţe, precum şi în încercările
inevitabile ale vieţii”. În centrul relaţiei noastre cu preoţii , ca
şi în cel al vieţii noastre şi a lor - a spus papa Benedict - stă în mod evident relaţia
cu Cristos, uniunea intimă cu el, participarea la misiunea pe care el a primit-o de
la Tatăl”. Domnul, a continuat, „ne vrea părtaşi ai puterii sale de mântuire”. Însă
aceasta, a avertizat, cere ca noi să fim „cu adevvărat prieteni ai Domnului”. INS
-„Orizontul prieteniei în care Isus ne introduce este apoi umanitatea
întreagă: el vrea, de fapt, să fie pentru toţi bunul Păstor care îşi dă propria viaţă.
De aceea şi solicitudinea noastră pastorală nu poate fi decât universală”.
Desigur - a continuat - trebuie să ne preocupăm înainte de toate
de cei care, la fel ca noi, cred şi trăiesc în Biserică, şi cu toate acestea nu trebuie
să încetăm de a ieşi, aşa cum ne cere Cristos. „pe drumuri şi cărări”
( cf Lc 14,23) pentru a invita la ospăţul pe care Dumnezeu l-a pregătit şi
pe cei care până acum nu l-au cunoscut, sau poate au preferat să-l ignore”. La terminarea discursului, Benedict al XVI a adresat cuvinte pline de afecţiune
poporului italian invocând binecuvântarea apostolică „pentru fiecare familie”, în
special pentru cine suferă mai mult şi simte mai mare nevoie de ajutorul lui Dumnezeu.
Din
partea sa, în salutul de omagiu, cardinalul Camillo Ruini a subliniat că poporul italian
îşi dă seama cât este „de preţioasă” călăuza papei „pentru a întări credinţa în Isus
Cristos” pentru „a trăi iubirea şi în acest fel a face să pătrundă lumina lui Dumnezeu
în lume”. „Reacţiile şi polemicile împotriva învăţăturii Bisericii, care uneori capătă
forme nepotrivite cu scopul urmărit- a constatat cardinalul Ruini - fac în realitate
şi mai evidentă necesitatea unui cuvânt clar şi curajos”. De aceea, a închiat cardinalul
Runini, preşedintele episcopatului italian adresându-se lui Benedict al XVI, „vă suntem
şi mai recunoscători”.