Vechea rugă numită suplica a fost recitată de mii de credincioşi luni la sanctuarul Fecioarei Maria a Rozariului din Pompei

(RV - 8 mai 2006) S-a reînnoit luni 8 mai tradiţionala suplìcă, emoţionanta rugăciune către Maica Domnului de la sanctuarul din Pompei, la sud de oraşul Napoli, compusă în 1883 de fericitul Bartolo Longo, întemeietorul Noului Pompei. A prezidat suplica precedată de sfânta Liturghie arhiepiscopul Angelo Comastri, vicar al papei pentru Cetatea Vaticanului. La recitarea suplicii au luat parte zeci de mii de credincioşi. O rugăciune rămasă în versiunea ei veche, ca şi cuvântul suplică, de peste o sută de ani, dar simţită pofund în poporul care o recită.
INS - „O Mamă, imploră pentru noi îndurare de la Fiul Tău divin, şi învinge cu blândeţe şi îngăduinţă inima păcătoşilor. Sunt fraţii noştri şi fii ai tăi care îl costă sânge pe dulcele Isus şi îi întristează Inima adânc simţitoare. Arată-te faţă de toţi că eşti Regina păcii şi a iertării...”.
Mii de inimi în rugăciune erau îndreptate spre imaginea Fecioarei Maria a Rozariului. Luminată de un soare cald de primăvară, piaţa din faţa sanctuarului marian din Pompei era plină de credincioşi, dintre care mulţi au venit pe jos de la mari distanţe pentru această rugă stăruitoare către Maica îndurării. O rugăciunea universală, tradusă în diferite limbi de la arabă la chineză, în care se întâlnesc dureriile şi speranţele familiei umane.
INS - secvenţe corale din faţa sanctuarului marian din Pompei.
Înainte de sfânta Liturghie, celebrată la altarul din faţa bazilicii a cărei faţadă este dedicată păcii, delegatul pontifical pentru sanctuarul marian, episcopul Carlo Liberti a avut un gând deosebit pentru Italia:
INS - „În faţa sciziunilor sociale şi politice ce sfâşie în prezent iubita noastră naţiune, noi continuăm să indicăm căile înţelegerii, unităţii de intenţii, principala cale a solidarităţii şi iubirii”.
La rândul său, în cadrul predicii, arhiepiscopul Angelo Comastri a subliniat faptul că creştinul trebuie să fie întotdeauna o alternativă pentru societatea egoismului. Apoi, a pus accentul pe semnificaţia profundă a rugii - suplìca îndreptată spre Fecioara Maria:
INS - „Cu suplica voim să ne aliniem de partea Mariei pentru a putea fi împreună cu ea de partea lui Isus şi prin aceasta de partea demnităţii, de partea fraternităţii, de partea solidarităţii. Prin această rugă stăruitoare nu ne descărcăm de responsabilităţile noastre încredinţând Mariei delgaţia a ceea ce este de datoria noastră. Nu, nu voim să facem aceasta. Prin rugă ne asumăm responsabilităţile ce ne revin. Privind la Maria şi învăţând de la ea, dorim să multiplicăm adeziunea ei, acel „da” spus îngerului la Buna Vestire”.
Când sunt persoane care îndură singurătate, a adăugat prelatul, „nu Dumnezeu le-a abandonat”, ci alţii care ar fi trebuit să le stea aproape”. Dumnezeu, a încheiat arhiepiscopul Comastri, „bate la uşa inimilor noastre, dar nu ne constrânge niciodată: iată marea responsabilitate” pe care ne-o asumăm „când îl refuzăm pe Domnul”.

Aici, serviciul complet în format audio: