Şi în cazul acţiunii "Salvaţi catedrala Sfântul Iosif" este cât se poate de oportun
să se recurgă cu încredere la arma neviolentă a rugăciunii, săracă dar puternică,
în ceea ce pare a fi o confruntare inegală ca cea dintre tânărul păstor David şi uriaşul
Goliat. Mă refer în primul rând la acea "militantă" rugăciune către sfântul Iosif
care, în timpul regimului totalitar, era considerată ofenisvă, instigatoare de către
cei care se pretindeau "purtători de lumină". Nu puteau să nu perceapă în ea cel puţin
o aluzie la sistemul ateist, adevărată "structura a păcatului", stigmatizat prin expresiile:
"ciuma rătăcirilor şi a viciilor", "lupta cu puterea întunericului", "cursele vrăjmăşeşti".
De
multe ori am reflectat, ce armă formidabilă a pus Biserica la îndemâna şi în gura
credincioşilor, miei neputincioşi în mijlocul lupilor, în vremuri de grele încercări
pentru credinţa lor dar şi pentru integritatea persoanei fiecăruia expusă mutilării.
Iată
"pietricica", una din cele cinci culese din pârâu de tănărul David, pusă în traista
sa de păstor pentru confruntarea cu uriaşul sfidător. E timpul de a fi scoasă nu pentru
a fi repezită cu praştia şi lovi cu ea filisteanul ci pentru a fi înălţată spre cer
în numele Domnului, Dumnezeul oştirilor.
Versiunea tradiţională a acestei
rugăciuni pare mai incisivă.
"La tine alergăm, o, fericite Iosife în necazul
nostru şi pline de încredere cerem ocrotirea ta, după aceea a sfintei tale soţii.
Pentru acea sfântă legătură de dragoste ce te-a unit cu neprihănita Fecioară Născătoare
de Dumnezeu şi pentru dragostea părintească pe care ai avut-o către Pruncul Isus,
te rugăm fierbinte să priveşti cu bunăvoinţă la moştenirea pe care Isus a dobândit-o
cu sângele său şi, prin puterea şi ajutorul tău, să ne aperi în nevoile noastre. Apără,
păzitorule preaînţelept al dumnezeieştii Familii, neamul cel ales al lui Isus Cristos.
Îndepărtează de la noi, preiubitorule părinte toată ciuma rătăcirilor şi a viciilor.
O, preaputernicul nostru ocrotitor, vino din cer în ajutorul nostru în această luptă
cu puterea întunericului. Şi precum odinioară ai scăpat de primejdia morţii pe
Pruncul Isus, tot aşa apără acum sfânta Biserică a lui Dumnezeu de cursele vrăjmăşeşti
şi de orice nenorocire şi întinde pururea peste fiecare dintre noi ocrotirea ta, pentru
ca, sprijiniţi de pilda şi ajutorul tău, să putem trăi cu sfinţenie, muri cu evlavie
şi dobândi în ceruri fericirea veşnică. Amin".