Isus Cristos este izvorul şi modelul vieţii noastre morale: discursul Papei către membrii Comisiei Biblice Pontificale, primiţi joi în audienţă la încheierea sesiunii plenare anuale pe tema "Biblia şi morala"

RV - 27 apr 2006. "Legea lui Dumnezeu nu elimină libertatea omului": s-a exprimat Sf. Părinte Benedict al XVI-lea primind joi în audienţă cei 25 de membri ai Comisiei Biblice Pontificale la încheierea sesiunii plenare anuale, pe tema "Biblia şi morala". Organismul consultativ pe tematici biblice a fost înfiinţat în 1902 de papa Leon al XIII-lea iar în anii '70 Paul al VI-lea i-a reformat statutul, intrând astfel sub coordonarea Congregaţiei pentru doctrina credinţei, al cărei prefect este şi preşedinte al Comisiei Biblice Pontificale.
Un climat de afecţiune domnea în Sala Papilor din Vatican unde Benedict al XVI-lea a întâlnit joi bibliştii pe care i-a cunoscut personal în anii când era preşedinte al acestui organism pontifical. Papa şi-a exprimat recunoştinţa şi preţuirea pentru munca importantă depusă de Comisia Biblică în serviciul Bisericii şi spre binele sufletelor. Foarte importantă, a subliniat Sf. Părinte, este tema adunării plenare: raportul dintre Sf. Scriptură şi viaţa morală.
Ins 1 – "Este vorba de o temă care se referă nu numai la cei care au credinţă, dar la orice perosană ca atare. Impulsul primordial al omului este, în fapt, dorinţa sa de fericire şi de o viaţă pe deplin reuşită. Astăzi, cu toate acestea, mulţi cred că această realizare trebuie să fie atinsă în mod autonom, fără nici o referinţă la Dumnezeu şi la legea sa. Unii au ajuns să teoretizeze o absolută suveranitate a raţiunii şi a libertăţii în domeniul normelor morale: asemenea norme ar constitui domeniul unei etici pur 'umane', ar fi, cu alte cuvinte, expresia unei legi pe care omul şi-o dă de la sine în mod autonom. Cei care susţin această 'morală laicistă' afirmă că omul, ca fiinţă raţională, nu numai că poate dar chiar trebuie să decidă liber valoarea comportamentelor sale. Această convingere eronată se întemeiază pe un presupus conflict dintre libertatea umană şi orice formă de lege".
Ins 2 – "În realitate, Creatorul a înscris în însăşi fiinţa noastră 'legea naturală', reflex al ideii sale creatoare în inima noastră, ca busolă şi măsură interioară a vieţii noastre".
Din acest motiv, a continuat Sf. Părinte, Sfânta Scriptură, Tradiţia şi Magisteriul Bisericii ne spun că vocaţia şi realizarea deplină a omului constă nu în refuzul legii lui Dumnezeu ci în viaţa conformă legii celei noi care este harul Duhului Sfânt. Împreună cu învăţătura Bisericii şi Cuvântul lui Dumnezeu, aceasta se manifestă în "credinţa care lucrează prin caritate" (Gal 5,6).
Ins 3 – "Primind întocmai iubirea care vine de la Dumnezeu, libertatea omului îşi găseşte împlinirea ei cea mai înaltă. Legea lui Dumnezeu nu atenuează şi cu atât mai puţin elimină libertatea omului, ci dimpotrivă, o garantează şi o promovează, întru cât, cum ne aminteşte Catehismul Bisericii Catolice, 'libertatea îşi atinge perfecţiunea când este orânduită spre Dumnezeu, fericirea noastră' (nr. 1371)".
Legea morală – a continuat Papa – stabilită de Dumnezeu în creaţie şi confirmată de revelaţia din Vechiul Testament, îşi află în Cristos împlinirea şi măreţia ei. Isus Cristos este calea desăvârşirii, sinteza vie şi personală a libertăţii desăvârşite în ascultarea totală faţă de voinţa lui Dumnezeu. Rolul iniţial al Decalogului, a afirmat, nu este anulat de întâlnirea cu Cristos, ci condus la plinătate.
Ins 4 – "O etică ce vrea să fie cu adevărat şi raţională, atentă la revelaţie, îşi găseşte perfecţiunea sa în întâlnirea cu Cristos care ne dăruieşte noul legământ".
Model de acţiune morală autentică este chiar comportamentul Cuvântului întrupat, care face ca voinţa sa să fie aceeaşi cu voinţa lui Dumnezeu Tatăl prin acceptarea şi îdeplinirea misiunii sale: "hrana sa este să facă voinţa Tatălui" (cf In 4, 34); el face întotdeauna cele plăcute Tatălui punând cuvântul său în practică (cf In 8, 29.55); transmite ceea ce Tatăl i-a poruncit să spună şi să vestească (cf In 12, 49). Revelându-ni-l pe Tatăl şi felurile lucrării sale, Isus revelează în acelaşi timp normele unui comportament uman just. El exprimă această legătură în mod explicit şi exemplar când, încheind învăţătura sa despre iubirea faţă de duşmani (cf Mt 5,43-47), afirmă: "Fiţi aşadar desăvârşiţi, după cum desăvârşit este Tatăl vostru care este în ceruri" (v. 48). Această desăvârşire divină devine posibilă pentru noi dacă suntem strâns uniţi cu Cristos, Mântuitorul nostru.
Ins 5 – "Calea trasată de Isus prin învăţătura sa nu este o normă impusă din afară. Isus însuşi străbate această cale şi nu ne cere altceva decât să-l urmăm. În plus, el nu se mulţumeşte numai să ceară: mai întâi de toate ne dăruieşte în botez participarea la însăşi viaţa sa, făcându-ne astfel capabili să primim şi să punem în practică învăţăturile sale".
Aceasta rezultă cu claritate din scrierile Noului Testament. Raportul său cu discipolii nu constă într-o instruire exterioară pentru că atinge viaţa însăşi: îi numeşte "copilaşi" (In 13,33; 21,5), "prieteni" (In 15, 14-15), "fraţi" (Mt 12,50; 28, 10; In 20, 17), invitându-i să intre în comuniunea de viaţă cu el şi să primească în credinţă şi bucurie jugul său "dulce" şi povara sa "uşoară" (cf Mt 11, 28-30).
În căutarea unei etici inspirată în manieră cristologică, a subliniat Sf. Părinte, trebuie ţinut cont întotdeauna că Cristos este Logosul întrupat care ne face părtaşi la viaţa sa dumnezeiască şi prin harul său ne sprijină pe drumul spre adevărata noastră împlinire. Ce este cu adevărat omul, a afirmat, ni se arată în mod definitiv în Logosul făcut om; credinţa în Cristos ne dă împlinirea antropologiei. De aceea, a încheiat Papa, raportul cu Cristos defineşte cea mai înaltă realizare a comportamentului moral al omului. Comortamentul uman este fondat direct pe ascultarea faţă de legea lui Dumnezeu, pe unirea cu Cristos şi pe locuirea permanentă a Duhului (inhabitatio – n.r.) în sufletul credinciosului. Nu este vorba de un comportament dictat de norme pur exterioare, dar care provine din raportul vital care uneşte pe cei care cred cu Cristos şi cu Dumnezeu.
Acelaşi serviciu, în format audio: