Dies natalis Urbis: "Mulţumesc Roma, far de civilizaţie şi spiritualitate". Gratitudinea
lui Benedict al XVI-lea la terminarea concertului oferit în onoarea sa de administraţia
capitolină în seara zilei de naştere a Cetăţii Eterne
(RV - 21 apr 2006) Cetatea Eterna şi-a sarbatorit vineri ziua de nastere.
Cu ocazia împlinirii a 2759 de ani de la întemeiere, "ab Urbe condita", administraţia
capitolină, adică primăria care îşi are sediul pe colina Capitoliu, a oferit un concert
în onoarea episcopului Romei, Benedict al XVI-lea. Evenimentul muzical a avut loc
la Auditoriul Parcul Muzicii, începând de la ora 18. În concert, un program cu muzică
de Mozart, în anul dedicat marelui compozitor austriac de la naşterea căruia se împlinesc
250 de ani. Multe piese din concertul de vineri seară au fost propuse chiar de Papa,
precum „Kyrie”, o piesă care se ascultă rar în concerte, „Ave verum”, o capodoperă
în absolut a ultimului Mozart, şi corul final din opera „Flautul magic”. INS- muzică
de W.A.Mozart Papa a părăsit Castelgandolfo în jurul orei 17 şi la bordul unui
elicopter s-a întors în Vatican. Apoi cu maşina s-a dus la noul Auditorium al muzicii
unde a fost întâmpinat de înaltele autorităţi citadine şi de preşedintele Republicii
italiene Carlo Azeglio Ciampi. Aniversarea Romei cade la puţine zile după alegerea
la sediul lui Petru a lui Benedict al XVI-lea, care încă din primele zile al pontificatului
a manifestat o deosebită afecţiune pentru credincioşii diecezei sale. Bavaria şi
Roma au avut întotdeauna de-a lungul secolelor bune raporturi, fără a uita că de la
Roma Evanghelia a ajuns în Bavaria. Astfel, pe 25 aprilie 2005, deci la şase zile
după alegerea sa, Benedict al XVI-lea se destăinuia într-o audienţă acordată conaţionalilor
săi subliniind legătura specială dintre pământul natal şi oraşul ale cărui episcop
este acum. Dar deja înainte de a deveni al 264-lea succesor al lui Petru, cardinalul
Joseph Ratzinger putea fi considerat un roman prin adopţie. Timp de peste 23 de ani,
de fapt, în calitate de prefect al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei a locuit
în Cetatea Eternă. Pe 13 mai, anul trecut, episcopul Romei s-a adresat prin cuvinte
pline de afecţiune preoţilor diecezei sale întâlnindu-i în bazilica Sfântul Ioan din
Lateran. „Mă bazez pe voi, pe rugăciunea voastră”, spunea, „pentru ca această iubită
dieceză a noastră să corespundă tot mai generos vocaţiei pe care Domnul i-a încredinţat-o”. Dar
Benedict al XVI-lea, la fel ca şi iubitul său predecesor, nu a întârziat să se pună
imediat pe aceeaşi lungime de undă cu acel umorism specific poporului roman. Iată,
cum pe 12 ianuarie anul acesta răspundea primarul Romei Walter Veltroni, care, în
timpul unei întâlniri, l-a salutat în dialectul bavarez: INS - „Nu ştiam că
primarul Romei ştie să vorbească nu numai „romanesco”, dar şi bavareza. Din nefericire
nu sunt în stare să-i răspund. În ce mă priveşte, pentru anul viitor, voi învăţa câteva
cuvinte în dialectul roman”. Papa dovedeşte de asemenea că-i sunt cunoscute
neajunsurile, dificultăţile cu care se confruntă mulţi cetăţeni ai unui oraş, precum
Roma, în viaţa de fiecare zi. Astfel, primind în audienţă pe 25 februarie Poliţia
municipală, a recunoascut că „traficul regulat” roman „nu este întotdeauna uşor”,
„mai ales cu ocazia marilor mulţimi de pelerini”. La fel ca Ioan Paul al II-lea, Benedict
al XVI-lea se duce în parohiile romane şi păstrează tradiţia vizitei la ieslea de
Crăciun amenajată de lucrătorii din domeniul salubrităţii publice a oraşului. Chiar
cu această ocazie, pe 5 ianuarie anul acesta, sublinia că frumuseţea Romei face „atât
de primitor oraşul nostru, o capitală a lumii sub multe aspecte”. INS - secvenţe
din „Ave verum” de W.A. Mozart