Prezentarea ritului Veghii pascale în bazilica San Pietro, oficiată de papa Benedict al XVI-lea

(RV - 15 apr 2006) Sâmbăta Sfântă, timp de tăcere pentru credincioşi meditând asupra morţii lui Cristos pe Calvar, aşteptând în speranţă împreună cu Maria la mormântul Domnului lumina Duminicii Învierii.
Seara, începând de la ora 22 Benedict al XVI-lea prezidează în bazilica Sfântul Petru solemna Veghe pascală care cuprinde patru părţi: „lucernarium” sau liturgia Luminii, liturgia Cuvântului, liturgia Botezului şi în fine liturgia Euharistică. Se începe în atriumul bazilicii. Papa adresează adunării invitaţia:”Fraţilor preiubiţi, în această noapte preasfântă în care Domnul nostru Isus Cristos a trecut din moarte la viaţă, Biserica îşi cheamă fiii săi răpândiţi în lumea întreagă să se adune în priveghere şi rugăciune. Dacă vom comemora astfel Paştele Domnului, ascultându-i cuvântul şi celebrânru-i Tainele Sfinte vom avea speranţa de a fi părtaşi la biruinţa lui asupra morţii spre a trăi împreună cu el în Dumnezeu”. Urmează ceremonia binecuvântării focului nou de la care se aprinde lumânărea pascală, simbol al luminii lui Cristos. În bazilică luminile sunt stinse iar credincioşii aşteaptă procesiunea care este deschisă de diacon. Acesta, purtând lumânarea pascală binecuvântată de Pontif înaintează până la altar în timp ce credincioşii rând pe rând, după fiecare din cele trei aclamaţii ale diaconului: ”Lumen Christi - Lumina lui Cristos” iau lumina pascală. Vorbind la omilia de anul trecut despre această procesiune, cardinalul Razinger, viitorul Papă, s-a referit la procesiunea care urmează lumânarea pascală explicând că încolonarea creştinilor în urma flăcării lumânării simbolizează „drumul umanităţii care în nopţile istoriei caută lumina, caută paradisul, caută adevărata viaţă, reconcilierea între neamuri, între cer şi pământ”.
Sfântul Augustin numeşte noaptea de Paşti „mama tuturor privegherilor”. Nu există pentru un ucenic al lui Cristos altă aşteptare mai importantă decât celebrarea opuselor: a trecerii de la întuneric la lumină, de la păcat la mântuire, de la moarte la viaţă. Este de fapt semnificaţia ebraicului „Pesach -Paşte” care înseamnă trecere, iar pentru creştini celebrarea trecerii cu Cristos de la moarte la viaţă.
După vestirea solemnă a învierii prin cântarea imnului „Exsultet iam angelica turba coelorum - Să tresalte de bucurie oştirea cerească a îngerilor”, se proclamă lecturi biblice din Vechiul şi Noul Testament care evocă principalele evenimente din istoria mântuirii. La intonarea imnului „Gloria în excelsis” „se dezleagă limba clopotelor care au tăcut în aceste zile iar bătăile lor melodioase de sărbătoare şi bucurie duc mai departe vestea învierii Domnului. Sunt clopotele de Paşti, menţionate, nu o dată, în literatură şi care au redat multora speranţa pierdută. După lectura Apostolului, diaconul anunţă Pontifului marea bucurie exprimată prin aclamaţia „Alleluia” care s-a omis în perioada Postului: „Beatissime Pater, annuntio vobis gaudium magnum quod est Alleluia”, cântarea „Lăudaţi-l pe Domnul”.
INS- cântecul „Aleluia”
Anul acesta în cadrul veghii pascale papa Benedict al XVI-lea administrează sacramentele iniţierii creştine, adică Botezul, Mirul şi Împărtăşania unui număr de 7 catehumeni, (persoane trecute de vârsta copilăriei) provenind din Albania, Belarus, Perù, Japonia (2), Columbia şi Camerun.

În programul Radio Vatican, transmiterea în direct a Veghii Pascale din bazilica San Pietro începând de la 21.50, însoţită de comentarii în limbile italiană, engleză, chineză, spaniolă şi germană.
Duminică, 16 aprilie, Învierea Domnului, Papa va concelebra Sfânta Liturghie solemnă la altarul din faţa bazilicii San Pietro începând de la ora 10.30 iar la ora 12, din loja centrală a bazilicii va rosti mesajul de Paşti 2006 cu saluturi în zeci de limbi (salutul în română al XI-ea în ordine) şi va da binecuvântarea apostolică „Urbi et Orbi , oraşului Roma şi Lumii”.

Aici, servciul în format sonor: