Evenimentele celebrate în Triduumul Pascal stimulează creştinii să devină apostoli de pace într-o lume violentă şi incapabilă de iertare

(RV - 12 apr 2006) Catehza Papei la audienţa generală de miercuri în Piaţa San Pietro în prezenţa a 40 de mii de persoane din diverse părţi ale lumii. Triduumul Pascal, cele trei zile ce preced Duminica Paştelui au format obiectul catehezei Papei Benedict al XVI-lea. Papa care se pregăteşte să prezideze pentru prima dată principalele rituri din Săptămâna Sfântă, a dedicat reflecţia din cadrul audienţei generale „celor trei zile sfinte” care constituie, a spus, „centrul anului liturgic”.
Sunt 72 orele în care, mai mult ca oriunde, credinţa creştină îşi află raţiunea ei profundă de a fi. Ajutaţi de riturile sacre ale Joii Sfinte, Vinerii Sfinte şi solemnei Vigilii Pascale, vom retări misterul pătimirii, morţii şi învierii Domnului: a spus Pontiful celor circa 40 de mi de persoane prezente în Piaţa Sfântul Petru. Sunt zile menite să retrezească în noi o dorinţă mai vie de a adera la Cristos şi de a-l urma cu generozitate, conştienţi de faptul că El ne-a iubit până la a-şi da viaţa pentru noi. Ce sunt, de fapt, evenimentele pe care Triduumul sfânt ni le propune, dacă nu manifestarea sublimă a acestei iubiri a lui Dumnezeu pentru om şi conduc inima umană spre pace şi bine. Joia Sfântă cu înfiinţarearea tainelor Euharistiei şi a Preoţiei şi lăsarea noii porunci a iubirii frăţeşti; Vinerea Sfântă cu drama Crucii şi a Calvarului; Sâmbăta Sfântă, dominată de tăcerea mormântului. Papa Benedict al XVI, însoţit de aplauzele celor 40 de mii de pelerini, a dedicat o reflecţie fiecărei zile amintind semnificaţia tainelor celebrate în această perioadă.

INS-Triduumul pascal se deschide în Joia Sfântă, seara cu Liturghia Cinei Domnului, chiar dacă dimineaţa în mod normal are loc o altă semnficativă celebrare liturgică, Liturghia Sfinţirii Crismei, în timpul căreia, adunat în jurul episcopului, prezbiteriul adică totalitatea preoţilor fiecărei dieceze reînnoieşte promisiunile sacredotale şi participă la binecuvântarea uleiurilor catehumenilor, bolnavilor şi a Crismei. Pe lângă înfiinţarea Preoţiei, în această zi sfântă se comemorează oferirea totală de sine pe care Cristos a făcut-o umanităţii în sacramentul Euharistiei în însăşi noaptea în care a fost vândut. El ne-a lăsat porunca nouă - mandatum novum - a iubirii fraterne săvârşind gestul spălării picioarelor, care aminteşte de serviciul umil prestat de sclavi. Această zi deosebită, evocatoare de mari mistere, a spus, se încheie cu adoraţia euharistică în amintirea agoniei Domnului în Grădina Măslinilor. Cuprins de mare întristare, povesteşte Evanghelia, Isus le-a cerut ucenicilor săi să vegheze împreună cu El rămânând în rugăciune:”Rămâneţi aici şi vegheaţi împreună cu mine!” (Mt 26,38), dar discipolii au adormit. A fost pentru El ceasul părăsirii şi al solitudinii, căruia i-a urmat, în inima nopţi, arestarea şi începutul drumului dureros spre Calvar.
INS- "Şi astăzi Domnul ne zice şi nouă: Rămâneţi şi vegheaţi împreună cu mine şi vedem cum şi noi, ucenicii, dormim deseori”. Auzim în această zi cuvântul Domnului:”Rămâneţi aici şi vegheaţi împreună cu mine”.

 
În schimb Vinerea Sfântă este centrată pe misterul Pătimirii; e zi de post şi pocăinţă orientată toată spre contemplarea lui Cristos pe Cruce. În biserici este proclamată Patima şi răsună cuvintele profetului Zaharia:”Vor privi la cel pe care l-au străpuns” (In 19,36). În inima străpunsă a Răscumpărătorului - scrie apostolul Paul -„sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ale cunoaşterii” (Col 2,3), mai mult „locuieşte toată plinătatea dumnezeirii tupeşte”(Col 2,9), de aceea Apostolul poate afirma cu hotărâre că nu vrea să ştie nimic altceva „decât pe Isus Cristos, şi pe acesta răstignit” (1Cor 2,2). Este adevărat: Crucea revelează „lărgimea, şi lungimea, înălţimea şi profunzimea” unei iubiri care întrece orice cunoaştere şi ne copleşeşte în toate cu plinătatea lui Dumnezeu (cfr Ef 3,18-19).
INS- În misterul Răstignitului, cum am scris în enciclica mea „se împlineşte acea îndreptare a lui Dumnezeu împotriva sa în care se dăruieşte pentru a ridica omul şi a-l salva - iubire, aceasta, în forma sa cea mai radicală” (Deus caritas est, 12). Crucea lui Cristos scrie Leon cel Mare „este izvor al tuturor binecuvântărilor şi cauza tuturor harurilor (Disc. 8 asupra patimii Domnului, 6-8; PL 54, 340-342).

În Sâmbăta Sfântă Biserica unindu-se spiritualiceşte cu Maria, rămâne în rugăciune la mormântul unde trupul Fiului lui Dumnezeu zace nemişcat ca într-o stare de odihnă după opera creatoare a răscumpărării realizată prin moartea sa (cfr Ev 4,1.13).
Noaptea târziu va începe solemna Veghe pascală în timpul căreia în fiecare Biserică cântarea de bucurie „Gloria” şi „Alleluia pascal” se ve înălţa din inima noilor botezaţi şi a întregii comunităţi creştine, bucuroasă că Cristos a înviat şi a învins moartea.
Dragi fraţi şi surori, pentru o fructuoasă celebrare a Paştelui, Biserica cere credincioşilor să se apropie în aceste zile de sacramentul Pocăinţei. În comunitatea creştină antică, în Joia Sfântă avea loc ritul Reconcilierii Penitenţilor prezidat de Episcop. Situaţiile istorice s-a schimbat, desigur, dar
INS- a se pregăti la Paşte printr-o spovadă bună rămâne o un act ce trebuie valorizat din plin; ne oferă posibilitatea a începe din nou viaţa, de a avea realemnte un nou început în bucuria Celui Înviat şi în comuniunea iertării dată de Cristos înviat. Conştienţi că suntem păcătoşi, dar încrezători în milostivirea lui Dumnezeu, să ne lăsăm reconciliaţi de Cristos pentru a gusta mai intens bucuria pe care El ne-o comunică prin învierea sa. Iertarea sa, care ne este dată în sacramentul Pocăinţei- a continuat Papa, alternând lectura textului oficial cu explicaţii spontane - este izvor de pace şi ne face apostoli de pace într-o lume în care continuă, din păcate, divizările, suferinţele şi dramele injustiţiei, urii şi violenţei- Ştim însă că răul nu are ultimul cuvânt, pentru că îl învinge Cristos cel răstignit şi înviat iar triumful său se manifestă cu putere în iubirea milostivă.
INS- Învierea sa ne dă această siguranţă că în pofida întregii obscurităţi a răului din lume, răul nu are ultimul cuvânt. Susţinuţi de această certitudine vom putea cu mai mult curaj şi entuziasm să ne implicăm pentru a construi o societate inspirată din Evanghelie.
INS- cântec în polonă
Salutând credincioşii în diferite limbi, şi dorindu-le fiecăruia să trăiască în profunzime misterele Săptămânii Sfinte, Benedict al XVI-lea a primit şi un simpatic omagiu canor din partea pelerinilor englezi care a dori să amintească aniversarea zile de naştere a Papei ce se va sărbători chiar în duminica Paştelui.
INS- cântec şi aplauze
Ascultaţi şi binecuvântarea apostolică invocată de Papa la terminarea audienţăei generale, îndată după recitarea ăn cor a rugăciunii Tatăl nostru.
INS-Binecuvântarea apostolică

Aici, serviciul complet în format audio: