Rugăciunea rămâne secretul pentru a face să încolţească noi vocaţii la preoţie şi
viaţa consacrată, călugări şi călugăriţe
(RV - 30 mar 2006) Biserica are nevoie de preoţi şi de persoane consacrate
pentru misiunea de sfinţire a lumii: afirmă Benedcit XVI în mesajul pentru Ziua Monidală
a Vocaţiilor care se va celebra pe 7 mai, în duminica a IV-a a Paştelui, Duminica
Bunului Păstori. Mesajul a fost dat publicităţii joi 30 martie purtând data
de 5 martie a.c . Misiunea preotului este de neînlocuit pentru că face vizibilă şi
prelungeşte în cadrul Bisericii, însăşi prezenţa lui Cristos. Papa pune în relief
şi alegerea vieţii călugăreşti, formă eminentă a consacrării primite la Botez. În
cele ce urmează propunem o sinteză a mesajului Papei, anunţând că textul întregului
mesaj în traducerea noastră poate fi consultat şi preluat de pe pagina internet a
emiţătorului nostru: www.radiovaticana.org .
Învăţătura vine din Evanghelie
şi nu apune niciodată: rugăciunea este secretul pentru a face să se nască noi vocaţii
în orice epocă a Bisericii. Şi astăzi, deci, nevoia de a cere de la Dumnezeu „lucrători
pentru secerişul său” este simţită pofund şi nu suprinde că, acolo unde se roagă cu
fervoare, înfloresc vocaţiile. Sunt consideraţiile finale ale lui Benedict XVI în
mesajul său dedicat celui care a ales să-l urmeze pe Cristos sau este încă în fază
de discernământ în căutarea propriului drum. Papa afirmă liniştit că „pentru a răspunde
chemării lui Dumnezeu şi a porni la drum nu e necesar a fi desăvârşiţi”. Fragilitatea,
slăbiciunile, limitele umane - explică - nu reprezintă un obstacol, atunci când ele
contribuie la a ne face conştienţi de faptul că avem nevoie de harul răscumpărător
al lui Dumnezeu.
A-l urma pe Dumnezeu ca preot sau persoană consacrată este
o perspectivă „într-adevăr fascinantă” , scrie Benedict XVI, care recunoaşte însă
că fascinaţia înfierii divine este astăzi „greu de perceput” sub „povara celor două
milenii de istorie”. Totuşi, continuă Pontiful, în faţa ochilor celui care se simte
chemat de Dumnezeu rămân exemplele atâtor bărbaţi şi femei care, în decursul secolelor,
„transformaţi de iubirea divină şi-au consacrat propriile existenţe cauzeu Împărăţiei”.
În chemarea lor, notează Papa, se observă „felurimea vocaţiilor mereu prezente în
Biserică”, modelate după exemplul Fecioarei. Dar toţi creştinii, observă puţin mai
departe Benedict XVI, sunt „neam ales, poporul lui Dumnezeu”. Tuturor le este îndreptată
chemarea la sfinţenie, care este universală din natura ei. Însăşi Biserica, repetă
Pontiful, „este sfântă, deşi membrii săi au nevoie să fie purificaţi” pentru ca sfinţenia
să poată străluci în ei până la deplina splendoare”.
În sânul poporului lui
Dumnezeu, iese în evidenţă chemarea la preoţie, ca semn al „paternităţii” lui Dumnezeu
faţă de făpturile sale. De aceea, „misiunea preotului în biserică este de neînlocuit”
şi chiar dacă în unele regiuni ale lumii Biserica înregistrează lipsă de preoţi, „nu
trebuie niciodată să-şi piardă siguranţa- subliniază Papa- că Cristos continuă să
facă să apară bărbaţi dedicaţi, pe urmele Apostolilor, predicării Evangheliei, învăţăturii
Cuvântului, administrării Sacramentelor. Spre final, un elogiu al lui Benedict XVI
pentru vocaţia definită „specială” la viaţa consacrată, care atrage bărbaţi şi femei
„la urmarea totală şi exclusivă a lui Cristos” prin slujirea săracilor, bolnavilor
şi a tinerilor. Mesajul se încheie cu o frumoasă rugăciune pentru vocaţii.