Reportaj despre nordul Ciprului: biserici distruse, jefuite, transformate în restaurante sau moschei. Interviu cu trimisul cotidianului "Avvenire"

(RV - 14 mar 2006) În partea de nord a insulei Cipru, cea aflată sub ocupaţie turcă de peste 30 de ani, biserici şi mănăstiri continuă să fie jefuite şi distruse, în timp ce înaintează inexorabi procesul de ilsamizare. Această realiate, atât de puţin cunoscută, este denunţată într-un reportaj realizat de trimisul special al cotidianului „Avvenire”, Luigi Geninazzi. Ziaristul povesteşte acest „trist pelerinaj” care „la fiecare etapă sporeşte indignarea şi incredulitatea, o cale a durerii care parcurge locurile memoriei creştine în pericol de dispariţie”.
O experienţă pe care Luigi Geninazzi o reparcurge la microfonul unui redactor al nostru:
INS - „Ceea ce m-a şocat mai mult este că această situaţie, a bisericilor creştine distruse, jefuite, transformate în restaurante sau în moschei nu este doar un lucru ce datează de acum 30 de ani când, cum ştim, a fost un război, o interveţie militară turcă în insula Cipru, în 1974; este ceva care continuă şi acum şi prin urmare este ceva extrem de preocupant. Am văzut biserici care acum sunt transformate în hoteluri sau în moschei: deci este o situaţie ce merge înainte”.

Cum este evaluată şi în întâlnirile pe care le-aţi avut cu autorităţile turceşti prezente în partea de Nord a Ciprului, această situaţie?
INS - „Să spunem că, în mod formal, este vorba de o republică independentă care însă este recunoscută doar de Turcia, Republica - aşa-numită - Turcă a Nordului Ciprului. Vorbind cu reprezentanţii guvernului despre această republică, reiese o anumită stare de neajunsuri şi mai ales spun că există o situaţie economică dificilă şi că nu e posibil a repara, restructura aceste biserici. Doar trei sau patru biserici au fost restructurate în condiţii destul de demne, dar există circa 500 în condiţii dezastruoase. Asupra acestui fapt nu s-a făcut nici o presiune, este un subiect ce nu e pus pe agendă în complicatele negocieri ce s-au deschis între Uniunea Europeană şi guvernul de la Ankara.

Cum trăieşte comunitatea creştină această realitate, această islamizare care nu este moştenirea conflictului de acum 30 de ani, dar care continuă şi azi?
INS -„Din partea Bisericii ortodoxe se insisată mult asupra acestui aspect. Această problemă a Bisericilor este de acum într-o situaţie de contrast cere este întotdeauna dur. Pare incredibil, dar după 32 de ani de separaţie nu se văd esmne pentru o posibilă unificare. O unificare ce părea aproape în urmă cu doi ani printr-un referendum, urmând planul lui Kofi Annan care însă în realitate penaliza mult comunitatea greacă-cipriotă. Să nu uităm că Turcia nu recunoaşte Republica Cipru: deja acest fapt este o mare contradicţie, pentru că în acelaşi timp cere să intre într-un „club”, cel al Uniunii Europene, unde a intrat deja şi unde eixistă un membru care se cheamă Cipru. Prin urmare, şi acesta este un lucru destul de paradoxal: ca unul să ceară să intre într-un club dar să nu vrea să recunoască unul dintre membrii deja existenţi în acest club. Pentru noi care credem. este un element de mare tristeţe, pentru că se vede cum există o situaţie, aş zice, chiar de barbarie împotriva locurilor de cult creştine, care eu nu credeam că ar mai exista, dar că s-ar fi oprit în urmă cu 4-5 secole în urmă.

 
Întregul interviu în audio: