Benedict XVI la audienţa generală: Postul mare, timp prielnic pentru a se converti
la iubire
(RV - 01 mar 2006)Postul mare sa ne apropie de exigenţele
aproapelui; indiferenţa faţa de săraci este de netolerat în ochii lui
Cristos; fiecare crestin sa refuze minciuna si răul şi
să se deschidă spre Cristos.A îndemnat Benedict XVI la audienţa
generală de miercuri desfăşurată din nou în Piaţa Sfântul Petru cu participarea a
circa 12 mii de pelerini. Au asistat şi lideri musulmani, evrei şi creştini provenind
din Statele Unite pe care Benedict XVI i-a salutat la terminarea audienţei, semnal
important de încurajare pentru dialogul interreligios într-un moment în care comunitatea
internaţională este marcată de grave ciocniri nu fără pretext religios.
Cateheza
lui Benedict XVI despre semnificaţia Postului mare.
Cu Liturghia din Miercurea
Cenuşii, a început itinerarul Postului mare de 40 de zile care ne va conduce la Triduum-ul
pascal, memorie a pătimirii, morţi şi învierii Domnului, inima misterului mântuirii
noastre. Este un timp prielnic în care Biserica invită creştinii să devină mai conştineţi
de lucrarea răscumpărătoare a lui Cristos şi să trăiască în mod mai profund propriul
Botez. Într-adevăr, în această perioadă liturgică Poporul lui Dumnezeu încă din primele
timpuri se nutreşte abundent cu Cuvântul lui Dumnezeu pentru a se reîntări în credinţă,
reparcurgând întreaga istorie a creaţiei şi a răscumpărăriii.
În durata sa
de 40 de zile, Postul mare posedă o evidentă forţă evocatoare. De fapt, această perioadă
liturgică înţelege să reamintească unele dintre evenimentele care au marcat viaţa
şi istoria Vechiului Israel repropunându-ne şi nouă valoarea lor exemplară: ne gândim,
de pildă, la cele 40 de zile ale potopului universal, care au sfârşit în pactul de
legământ încheiat de Dumnezeu cu Noe şi la cele 40 de zile de permenenţă a lui Moise
pe muntele Sinai urmate de darul tablelor Legii. Perioada Postului mare vrea să ne
invite mai presus de toate să retrăim cu Isus cele 40 de zile petrecute de El în pustiu,
în rugăciune şi post, înainte de a începe misiunea sa publică. Şi noi, astăzi începem
un drum de reflecţie şi de rugăciune cu toţi creştinii din lume pentru a ne îndrepta
în chip spiritual spre Calvar, meditând misterele centrale ale credinţei. Ne vom pregăti
astfel să trăim, după misterul Crucii, bucuria Paştelui învierii. Benedict XVI
s-a referit la faptul că în toate comunităţile parohiale se împlinşte un gest auster
şi simbolic: impunerea cenuşii, rit însoţit de două formule expresive ce constituie
un presant apel la a ne recunoaşte păcătoşi şi a ne reîntoarce la Dumnezeu. Prima
formulă este: „Adu-ţi aminte, omule, că ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce”
(cfr Gen 3,19). Aceste cuvinte, luate din cartea Genezei, aminteşte condiţia umană
pusă sub semnul vremelniciei şi al limitei, şi vor să ne îndemne să punem din nou
toată speranţa numai în Dumnezeu. A doua formulă reia cuvintele rostite de Isus la
începutul ministerului său itinerant: „Convertiţi-vă şi credeţi în Evanghelie!”
(Mc 1,15). Este o invitaţie la a pune ca bază a înnoirii personale şi comunitare adeziunea
fermă şi încrezătoare la Evanghelie. Viaţa creştinului este viaţă de credinţă, întemeiată
pe Cuvântul lui Dumnezeu şi nutrită din el. În încercările vieţii şi în orice ispită
secretul biruinţei stă în a da ascultare Cuvântului de adevăr şi în a refuza cu hotărâre
minciuna şi răul. Este urgent de aceea să reascultăm Evanghelia, cuvântul de adevăr,
pentru ca în fiecare creştin să se întărească conştiinţa adevărului ce i-a fost dăruit,
pentru ca să-l trăiască şi să-i devină martor. Postul mare ne stimulează la aceasta,
oferind un parcurs ascetic şi liturgic care, ajutându-ne să deschidem ochii asupra
slăbiciunii noastre, face să ne deschidem inima la iubirea milostivă a lui Cristos.
Benedict
XVI insistă: Drumul Postului mare, apropiindu-ne de Dumnezeu, ne permite să privim
cu ochi noi la fraţi şi la nevoile lor. De aceea, Postul mare este moment prielnic
pentru se conveti la iubire. O iubire capabilă să adopte atitudinea de compasiune
şi de milă a Domnului, de care am amintit în Mesajul pentru Postul mare, care are
ca temă cuvintele evanghelice: „Isus, văzând mulţimile, i s-a făcut milă
de ele” (Mt 9,36). Conştientă de proprie misiune în lume, Biserica nu încetează
să proclame iubirea milostivă a lui Cristos care continuă să îndrepte privirea înduioşată
asupra oamenilor şi popoarelor din orice timp. „În faţa provocărilor teribile
ale sărăciei a unei părţi atât de mari a umanităţii- am scris în Mesajul
pentru Postul mare -, indiferenţa şi închiderea în propriul egoism se pun într-un
contrast intolerabil cu "privirea" lui Cristos. Postul şi pomana, pe care,
împreună cu rugăciunea, Biserica le propune în mod special în perioada Postului
mare, sunt o ocazie prielnică pentru a ne conforma acelei "priviri"
( L’Oss. Rom. 1 feb 2006, p. 5).
Cu acest spirit să intrăm în atmosfera austeră
şi de rugăciune a Postului mare. Să fie zile de reflecţie şi de intensă rugăciune,
în care să ne lăsăm călăuziţi de Cuvântul lui Dumnezeu, pe care liturgia ni-l propune
din abundenţă. Pe lângă aceasta, Postul mare să fie un timp de post, de pocăinţă şi
de vigilenţă la noi înşine, convinşi că lupta împotriva păcatului nu se termină niciodată,
fiindcă ispita este o realitate de fiecare zi iar fragilitatea şi iluzia sunt experienţe
ale tuturor. Postul mare să fie, în fine, prin pomană, prilej de sinceră împărţire
cu fratii a darurilor primite şi de atenţie faţă de nevoile celor mai săraci şi părăsiţi.
În
acest itinerar de pocăinţă să ne însoţească Maria, Maica Răscumpărătorului, care este
maestră de ascultare şi de fidelă adeziune la Dumnezeu. Fecioara Preasfântă să ne
ajute să ajungem, purificaţi şi reînnoiţi în minte şi în spirit, să celebrăm marele
mister al Paştelui lui Cristos. Cu aceste sentimente urez tuturor un bun şi rodnic
Post mare.