Benedict XVI îl aminteşte pe întemeietorul mişcării "Comuniune şi Eliberare"

(RV - 22 feb 2006) Şi Benedict XVI a amintit prima aniversare a morţii preotului italian Luigi Giussani trimiţând o scrisoare succesorului său, părintele Juliàn Carròn. Anul trecut, pe când era cardinal, Sfântul Părinte a prezidat funeraliile. “Îmi amintesc cu emoţie - a scris Pontiful - celebrarea solemnă a funeraliilor sale în domul din Milano, care mi-a dat prilejul să constat încă o dată stima şi preţuirea pe care el, în cursul existenţei sale rodnice, a ştiut să o atragă în jurul persoanei sale, a învăţăturii şi a operei sale de apostol”.
"L-a indicat multor generaţii de tineri pe Cristos ca centru al existenţei; se rămânea impresionaţi mai ales de fidelitatea sa puternică faţă de Cristos, de efortul necontenit de a comunica bogăţiile mesajului evanghelic oricărei categorii sociale". Benedict XVI l-a amintit cu acest cuvinte pe mons. Luigi Giussani, întemeietor al Mişcării „Comuniune şi Eliberare” în scrisoarea trimisă părintelui Juliàn Carròn: „Revine fiilor săi spirituali sarcina de a continua să păşească pe urmele sale - scrie Papa - urmând învăţătura sa şi rămânând mereu în comuniune cu episcopii şi celelalte componente ecleziale”. Dar, cum a fost primit de „Comuniune şi Eliberare” mesajul Papei? Răspunde tocmai părintele spaniol Carròn:
„Suntem într-adevăr recunoscători şi uimiţi de această paternitate a Sfântului Părinte faţă de noi. În ceea ne priveşte, dorim să fim la înălţimea acestei preţuiri a Sfântului Părinte colaborând cu răspunsul nostru la harul care ne-a fost dăruit pentru binele Bisericii şi pentru binele lumii”.
Care este mesajul principal pe care l-a lăsat părintele Luigi Giussani?
„În una din ultimele sale scrisori către Papa Ioan Paul II părintele Giussani spunea că el nu a intenţionat să întemeieze ceva, ci doar să repropună experienţa creştină în factorii ei fundamentali, şi anume faptul că un om cu toată dorinţa de plinătate, de fericire a inimii poate găsi un răspuns adecvat numai în Cristos prezent, aici şi acum. Aceasta este posibilitatea de a răspunde cu adevărat dramei eu-lui care are nevoie mereu de un răspuns în care să afle împlinirea vieţii”.
Ce amintiri personale aveţi despre părintele Giussani?
„Era impresionant să vezi intensitatea cu care trăia viaţa, care pentru el avea un singur izvor ultim, pasiunea pentru Cristos; aceasta se simţea vibrând în el, iradiind pe chipul său, în privirea sa”.
La un an de la moartea fondatorului, cum a evoluat „Comunune şi Eliberare”?
„Am încercat să-l urmăm şi să fim fideli la ceea ce el ne-a lăsat. Ne-a suprins în decursul acestui an prezenţa sa între noi prin tot ceea ce se întâmpla: în unitatea noastră, în mărturiile persoanelor care trăiesc cu pasiune ceea ce el ne-a lăsat. Acest fapt ne uimeşte mereu. Înseamnă că el este mai viu ca oricând, mai „tată” ca niciodată în mijlocul nostru”.
Perspectivele miscarii „Comuniune si eliberare”?
"Perspectivele sunt de a cere în continuare o fidelitate mereu mai mare faţă de moştenirea lăsată de părintele Giussani. Să fim în stare să învăţăm de fiecare dată a fi din ce în ce mai fideli moştenirii sale spirituale. Acesta va fi aportul nostru în folosul Bisericii şi al lumii.