Catolici: participaţi la dezbaterea culturală contemporană. Îndemn al Papei primind vineri colegiul revistei "La Civiltà Cattolica".

(RV - 17 feb 2006) Răspândiţi adevărul credinţei creştine în dezbaterea culturală contemporană ! Este îndemnul lui Benedict XVI pentru preoţii iezuiţi care fac parte din colegiul scriitorilor revistei „La Civiltà Cattolica”, primiţi în audienţă vineri dimineaţă în Sala Papilor din Vatican. La începutul audienţei, părintele Peter-Hans Kolvenbach, prepozitul general al Ordinului iezuit a adresat Papei un cuvânt de omagiu. Întâlnirea cu scriitorii de la revista înfiinţată în urmă cu 155 de ani de preotul Carlo Maria Curci a oferit Pontifului ocazia de a reaminti riscurile cuprinse într-o cultură individualistă închisă faţă de Dumnezeu.

Pentru „a fi fidelă naturii şi sarcinii sale”, La Civiltà Cattolica să nu omită reînnoirea ei continuă „citind în mod corect semnele timpurilor”. Papa a exprimat aprecieri pentru istorica revistă voită de Pius IX, recunoscându-i utilitatea pentru binele Bisericii şi fidelitatea constantă faţă de diretivele Magisterului. Pe de altă parte, Benedict XVI a subliniat faptul că nu trebuie omisă căutarea unor noi puncte de abordare a situaţiei istorice în care trăim pentru a prezenta în forme eficiente Evanghelia Mântuirii. Această sarcină, devine şi mai urgentă în faţa tendinţelor relativiste ce caracterizează societatea actuală:
INS-Papa

„Astăzi se afirmă tot mai mult o cultură caracterizată de relativismul individualist şi de scientismul pozitivist; o cultură, deci, prin tendinţa sa închisă lui Dumnezeu şi legii sale morale, chiar dacă nu întotdeauna în mod preconceput ostilă creştinismului. Din acest motiv, mare este efortul pa care catolicii sunt chemaţi să-l depună pentru a dezvolta dialogul cu cultura de azi şi să o deschidă valorilor perene ale Transcendenţei”.

Este un efort „în care credinciosul se foloseşte de instrumentele oferite de credinţă şi de raţiune: instrumente, la prima vedere puţin adecvate, dar eficiente prin puterea lui Dumnezeu, care urmează căi situate departe de putere şi de succes”. Pe de altă parte, a adăugat Sfântul Părinte, nu trebuie să se uite că „astăzi în lume există şi atâtea semne de speranţă, rod al acţiunii Spiritului în istorie”.

Aici, Papa a citat „noua sensibilitate pentru valorile religioase”, „atenţia reînnoită faţă de Sfânta Scriptură”, „respectul drepturilor omului într-o măsură mult mai mare decât se întâmpla într-un trecut recent, voinţa de dialog cu celelalte religii”. Semne de speranţă care îşi află izvorul în Cristos:
INS-Papa

„În special, credinţa în Isus poate să-i ajute pe mulţi să prindă sensul vieţii şi al aventurii umane, oferindu-le acele puncte de referinţă care adesea lipsesc într-o lume atât de frenetică şi dezorientată”.
Papa a arătat totodată care este misiunea unei reviste de cultură precum La Civiltà Cattolica:
INS-Papa

„A participa la dezbaterea culturală contemporană, fie pentru a propune, în mod serios şi în acelaşi timp accesibil, adevărurile credinţei creştine într-o manieră clară şi totodată fidelă Magisterului Bisericii, fie pentru a apăra fără spirit polemic adevărul, uneori deformat şi prin acuzaţii lipsite de fundament la adresa comunităţii bisericeşti”.

În încheierea discursului, Papa a indicat Conciliul Vatican II ca far pe calea pe care La Civiltà Cattolica e chemată să o parcurgă:
INS-Papa

„Bogăţiile doctrinare şi pastorale pe care ea le conţine - şi mai ales, inspiraţia de bază - nu au fost încă asimilate pe deplin de comunitatea creştină, deşi au trecut 40 de ani de la încheierea sa. Fără îndoială el a dat Bisericii un impuls capabil să o reînnoiască şi să se dispună să răsupundă în mod adecvat bărbaţilor şi femeilor timpului nostru”.

La rândul său prepozitul general, cum este numit superiorul Ordinului iezuit, părintele Peter-Han Kovenbach a mulţumit Sfântului Părinte pentru audienţa acordată comunităţii revistei La Civiltà Cattolica. O întâlnire, a spus, care este „pentru noi toţi un semn de preţuire pentru munca pe care revista noastră o îndeplineşte în serviciul Sfântului Scaun, de care o uneşte dintotdeauna o legătură specială de adeziune şi, totodată, o încurajare de a continua cu promptitudine umilul nostru serviciu”.

Papa a invitat deci echipa de scriitori de la revista La Civiltà Cattolica să expună adevărul credinţei creştine în mod clar dar într-un stil ce are în vedere dialogul cu lumea contemporană. Să-l ascultăm pe părintele Gianpaolo Salvini, actualul director al revistei iezuiţilor italieni:

"Cred că sarcina noastră principală este acest efort de dialog în linia pe care Biserica a adoptat-o după Conciliul Vatican II. În trecut, revista nu a fost întotdeauna o publicaţie de dialog, uneori a fost una de apărare înverşunată, de polemică, care era de altfel stilul jurnalistic din alte timpuri. Acum se adaptează mult mai bucuros acestui nou stil de întâlnire; a încerca să înţelegi raţiunile celorlalţi şi a le expune pe ale noastre cu multă claritate dar şi cum mare respect pentru poziţia celuilalt".

După un secol şi jumătate în slujba Bisericii, revista condusă de părinţii iezuiţi reprezintă un instrument unic prin calitatea contribuţiilor sale şi legătura specială cu Sfântul Scaun.

Un profil al revistei La Civiltà Cattolica:

A fost înfiinţată la Napoli de un grup de călugări iezuiţi, care după primul număr- tipărit la 6 aprilie 1850 - din cauza cenzurii opresive exercitate de Burboni, au fost constrânşi să se trasfere la Roma. Este, deci, cea mai veche dintre toate revistele italiene, încă active. Apare în prima şi a treia sâmbătă a lunii, 24 de caiete anual, totalizând 2500 de pagini. Inspiratorul şi cel dintâi director al revistei a fost părintele Carlo Maria Curci, dar cel care a voit-o a fost mai ales Pius IX, aflat în acel moment în oraşul Gaeta. Intenţia Papei Pius IX era aceea de a dispune de un instrument adecvat menit să apere gândirea catolică; însă, deoarece- se gândea părintele Curci - „jurnalismul epocii era fiul Revoluţiei franceze şi difuza noile idei liberale, agnostice şi antireligioase, duşmanul rebuia combătut cu aceleaşi arme, făcând astfel încât jurnal să răspundă la jurnal, revistă la revistă”.

Ideea care i-a determinat să înfiinţeze revista a fost, deci, aceea de a apăra „civilizaţia catolică”, ameninţată de adversarii Bisericii. Catolicii au identificat imediat în noua revistă o voce sinceră şi militantă în apărarea credinţei şi a Papalităţii, încât după trecerea redacţiei de la Napoli la Roma, La Civiltà Cattolica a căpătat tot mai mult caracterul de interpret fidel al gândirii şi directivelor Sfântului Scaun.

În raport cu trecutul, astăzi, revista şi-a schimbat profund stilul, care nu mai este cel polemic şi tratează o mai mare diversitate de subiecte. Dar schimbarea mai radicală stă în faptul că publicaţia încearcă să se pună nu în opoziţie ci în dialog cu lumea modernă, fără să atenueze afirmarea adevărului creştin, fără să admită compromisuri, dar căutând să stabilească un dialog între credinţă şi cultură.

Cu toate aceste evoluţii, La Civiltà Cattolica păstrează neschimbat raportul special de „sintonie” cu Sfântul Scaun, care face parte din identitatea sa. Înainte de publicare, textul revistei este trimis Secretariatului de Stat al Sfântului Scaun pentru aprobarea definitivă. Examenul se referă în principal la trei puncte esenţiale: conformitatea articolelor publicate în revistă cu învăţătura oficială a Bisericii în materie de credinţă şi de morală; conformitatea sau cel puţin distanţarea dar nu substanţială privind orientările urmate de Sfântul Scaun în raporturile cu Statele; oportunitatea sau nu de a publica unele articole în situaţii deosebite.
Mai jos, întreg serviciul audio..