2006-02-11 20:42:01

Radio Vatican: 75 de ani în serviciul Papei, al Bisericii universale şi al întregii lumi


(RV - 11 feb 2006) O istorie lungă, care a parcurs mare parte a secolului trecut, a povesit un Război mondial, şase Pontifcate, Conciliul Vatican II, îndelunga aventură a lui Ioan Paul II până la intrarea în noul mileniu şi venirea la Pontificat a lui Benedict XVI. În ajunul celei de-a 75-a aniversări, Radio Vatican, întemeiat la 12 februarie 1931 de Pius XI graţie geniului lui Guglielmo Marconi - se pregăteşte să facă un bilanţ al „jubileului de diamant”. Numeroase evenimente trecute prin microfoanele sale pentru un singur imperatic: a fi „Radioul Papei” şi al Bisericii universale în mers de-a lungul istoriei. Peste circa 20 de zile, Radio Vatican va celebra aniversarea primindu-l pe Papa la sediul său din „Palazzo Pio”. Dar ce Radio găseşte Benedict XVI? Răspunde directorul general, părintele iezuit Federico Lombardi:

Cred că găseşte un Radio în condiţii bune de sănătate, foarte convins şi entuziasmat de misiunea sa care este tocmai în serviciul Papei pentru Biserică şi pentru umanitate. Un Radio viu şi atent la marile schimbări ale lumii din jurul nostru şi a tehnologiei de comunicaţie care este specificul său.

Cu cele peste 40 de limbi ale sale Radio Vatican este un fel de reproducere la scară a planetei. Aceste limbi se traduc în tot atâtea mentalităţi şi stiluri de comunicare diferite. Cum este considerat rolul emiţătorului nostru în panorama radiodifuziunii internaţionale?

Noi spunem că 40 de limbi sunt multe. Limbile vorbite ale lumii sunt mult mai multe. Eu aş fi întotdeauna foarte mulţumit să creştem şi mai mult numărul limbilor. Din păcate trăim într-o lume de resurse limitate şi nu putem să facem aceasta cum am voi. Radio Vatican, oricum, este considrat cu multă stimă. Aş spune că adesea sunt de-a dreptul uimit, desigur onorat de stima pe care o aflu în privinţa noastră. Se vede că lucrul bine făcut în 75 de ani este recunoscut, a pus baze solide şi pentru raporturi cu atâtea instituţii, cu atâtea persoane care în toată lumea au auzit vorbindu-se ori s-au bucurat de serviciile Radioului în epoci diferite, în situaţii diferite. Sunt unii care îşi amintesc şi cunosc marele serviciu desfăşurat pentru pace, pentru mesajele de pace din timpul celui de-al II-lea Război mondial cu zeci de mii de ore de transmisie pentru refugiaţi şi prizonieri. Sunt oameni care îşi dau seama de marea angajare pentru ţările unde lipsea sau unde lipseşte libertatea religioasă, sau, în sens şi mai amplu, lipseşte libertatea. Apoi, sunt cei care recunosc şi această multiplicitate culturală, care este, într-un fel, caracteristica noastră, deoarece există şi alte posturi de radio internaţionale - BBC, Voice of America etc. - însă în general sunt posturi de radio care reprezintă o anumită naţiune, o anumită cultură. În schimb, Radio Vatican, se ştie, se înţelege că se străduieşte să fie deasupra acestor perspective, licite în sine, dar în orcie caz parţiale şi să aibă mereu o perspectivă de dreptate, de vestire universală. Eu primesc frecvent mărturii, de pildă din Africa sau din alte părţi, chiar şi din Italia, de apreciere pentru punctul de vedere preocupat de valori de bine pentru om, şi din perspectiva, bineînţeles, creştină.

Ce ecouri aveţi de la Bisericile locale cărora le este adresată mare parte a muncii pe care o desfăşoară zilnic Radio Vatican?

Situaţiile sunte foarte diferite. Există Biserici locale care din păcate nu pot vorbi. Atunci mărturiile pe care le avem sunt rare, dar când le avem sunt mari mărturii de gratitudine, cum s-a petrecut, de exemplu, după căderea Zidului, când atâtea Biserici au putut vorbi liber şi ne-au manifestat cu o intensitate, pentru noi neaşteptată, gratitudinea lor. Cele 40 de mii de scrisori care soseau anual din Ucraina când a câzut Zidul spuneau ceva în acest sens şi dădeau de înţeles mult mai mult. Însă sunt şi Biserici care folosesc mult serviciul nostru pentru a-l retansimite pe canalele lor de comunicaţie socială. Trăesc cu multă bucurie acest sens de integrare. Iată-ne lucrăm împreună.

Ce înseamnă a conduce o comunitate de 400 de persoane prevenind din toată lumea?

Înseamnă să faci experienţa că noi, în calitate de credincioşi, catolici suntem într-adevăr cetăţeni ai lumii şi aceasta la Roma o experimentăm în mod deosebit. A trăi acest climat pentru care noi suntem o singură comunitate, avem o singură misiune dincolo de limbile noastre în care ne-am născut, sau dincolo de cluturile noastre specifice, preţuindu-ne reciproc, dialogând şi căutând să elaborăm împreună modul de a răspunde misiunii comune, aceasta mi se pare într-adevăr entuziasmant.

Comparativ cu începuturile, tehnologia radiofonică a făcut paşi enormi, integrându-se cu alte sisteme precum digitalul sau Internet. A conclia spirit şi îndatoriri ale radioului cu această continuă exigenţă de actualizare nu este un lucru uşor.....

Aici se trăieşte într-un mod foarte clar problema raportului conţinut- tehnologie. Mi se pare una din marile probleme ale comunicaţiei în lumea de azi, în care avem această impresie a unei multiplicări de instrumente din ce în ce mai extraordinare pentru a comunica, a transmite conţinuturi, din păcate, adesea din ce în ce mai sărace. Noi putem trăi, în schimb, cu multă convingere şi bucurie misiunea de a avea de comunicat mereu lucruri foarte importante, foarte frumoase, vitale pentru ascultătorii noştri. Nu numai conţinutul pe care noi îl comunicăm, dar şi stilul care este un stil mereu de dialog, de pace, de profunzime, de înţelegere reciprocă este ceva extrem de important, din nefericire, destul de rar.

Povestind întâmplările, evenimentele Bisericii şi ale lumii şi şase schimbări de Pontificat, Radio Vatican, trecând peste nu puţine dificultăţi, a păşit într-un nou mileniu. Cum îi vedeţi viitorul pe termen scurt şi lung?

Misiunea noastră este clară: este aceea de a servi, cum spuneam şi înainte, serviciul Sfântului Părinte pentru umanitate. Aceasta nu exclude o creativitate deoarece trebuie găsite accente, trebuie să alegem în această mare cantitate de mesaje pe care le primim de la Biserică. Prin urmare o muncă de făcut există şi este serioasă şi dificilă. Însă insist: linea este ceea ce are de spus Biserica şi Evanghelia în lumea de azi, aceasta este ceea ce trebuie să spunem şi aceasta nu se schimbă, rămâne aceeaşi pe timpul lui Pius XI, în vremea noastră şi va rămâne aceeaşi de-a lungul timpului în care, sper, sunt convins că Radio Vatican va continua să opereze. Fireşte, noi trebuie să fim foarte atenţi să schimbăm instrumentele, stilurile de comunicare. Din partea Bisericii avem, oarecum, misiunea de a fi, într-un anume sens, specialişti în aceasta pentru că suntem convinşi că avem lucruri frumnoase şi importante de spus şi vrem să ştim să le spunem în modul cel mai bun pentru a ajunge cât mai eficace şi mai capilar la atâţia fraţi şi atâtea surori care sunt în aşteptarea acestui mesaj.








All the contents on this site are copyrighted ©.