RV 24 aug 2017. Știrile zilei la Radio Vatican difuzate în emisiunea radiofonică sau publicate pe pagina web:
Săptămâna Liturgică Națională. Papa: Liturgia, izvor și culme a vitalității
Bisericii
Joi, 24 august, în jurul orei prânzului, Sfântul Părinte s-a întâlnit cu cei circa
800 de participanți la cea de-a 68-a Săptămână Liturgică Națională, cu desfășurare la Roma, între 21
și 24 august. În acest an, evenimentul a avut tema: "O liturgie vie pentru o Biserică
vie" și s-a desfășurat în contextul împlinirii a 70 de ani de la fondarea Centrului
de Acțiune Liturgică. În discursul adresat participanților la Săptămâna Liturgică
Națională, pontiful a reparcurs cei 70 de ani activitate a Centrului de Acțiune Liturgică,
propunând totodată câteva reflecții privind tema din acest an.
Un nou nunțiu apostolic în R. Dominicană
Suveranul Pontif l-a numit nunțiu apostolic în R. Dominicană și delegat apostolic
în Puerto Rico pe arhiepiscopul titular Ghaleb Bader, până acum nunțiu apostolic în
Pakistan.
Alte mențiuni din agenda pontificală
Tot joi, 24 august a.c., papa Francisc i-a primit în audiență, în biroul din Aula
Paul al VI-lea, pe secretarul general al Consiliului Ecumenic al Bisericilor, rev.
Olav Fykse, și pe moderatoarea Comitetului central al aceluiași Consiliu ecumenic,
dna. Agnes Abuom. Succesiv, Sfântul Părinte l-a primit în audiență pe nunțiul apostolic
în Argentina, arhiepiscopul titular Emil Paul Tscherrig.
Duhul Sfânt, dătătorul de speranță: tweet-ul papei Francisc
"Oamenii au nevoie de speranță pentru a trăi și de Duhul Sfânt pentru a spera", se
spune în mesajul papei Francisc, de joi, 24 august, postat pe contul de Tweeter @Pontifex,
disponibil în 9 limbi.
Federația Rusă: cardinalul Pietro Parolin s-a întâlnit cu președintele
Vladimir Putin
"Întâlnirea dintre cardinalul Pietro Parolin și președintele Vladimir Putin a avut
loc în reședința prezidențială de la Soci, a durat circa o oră și s-a desfășurat într-un
climat pozitiv, cordial, de respect și de ascultare reciprocă, cu un sincer schimb
de opinii privitoare la diferite tematici internaționale și referitoare la raporturile
bilaterale", se spune într-o notă informativă transmisă de Sala de Presă a Sfântului
Scaun, referitoare la întâlnirea dintre cardinalul secretar de Stat și președintele
Federației Ruse, care a avut loc miercuri, 23 august, în contextul vizitei cardinalului
Parolin în Rusia, cu desfășurare între 20 și 24 august. La încheierea colocviului,
cardinalul secretarul de Stat i-a dăruit președintelui Putin reprezentarea artistică,
din bronz, a unei ramuri de măslin, ca simbol al păcii. La rândul său, președintele
Federației Ruse i-a oferit în dar o serie de monede de colecție, dedicate Jocurilor
Olimpice de la Soci.
Joi, 24 august, în cursul dimineții, după celebrarea Sfintei Liturghii la Nunțiatura
din Moscova, cardinalul Parolin revine la Roma. (AM)
Cardinalul Parolin participă la sărbătoarea Sfântului Augustin de la Pavia
În bazilica Sfântul Petru din orașul italian Pavia are loc în seara de joi, 24 august,
expunerea, pentru venerația credincioșilor, a relicvelor Sfântului Augustin. Începe
astfel programul manifestărilor prilejuit de Sărbătoarea Sfântului care culminează
pe 28 august, comemorarea liturgică a episcopului din Hipona, cu Sfânta Liturghie
prezidată de cardinalul secretar de stat Pietro Parolin. Expunerea relicvelor se desfășoară
la finalul Sfintei Liturghii prezidată joi seară de episcopul Vittorio Lanzani, delegat
al bazilicii Sfântul Petru din Cetatea Vaticanului. Rămășițele pământești ale Sfântului
Augustin sunt păstrate la Pavia încă din secolul al VIII-lea, fiind aduse aici la
inițiativa regelui longobard Liutprando. Intervievat recent de jurnalistul Antonello
Sacchi, cardinalul Parolin a spus că «epoca noastră, după cum cu toții putem observa,
se configurează ca o migrație continuă, aproape obsesivă. Vin în Europa, mai ales
în Italia, foarte mulți din Africa, dar și din Asia. În Italia, șomajul în rândul
tinerilor îi face pe aceștia să emigreze și, împreună cu ei, pe părinții lor, care
merg să-i viziteze, merg pe urmele lor. Augustin, în cartea sa ”Confesiuni”, este
imaginea tânărului migrant în căutarea unei vieți mai bune. El a venit din Africa
în Italia, la Roma, la Milano, și după cinci ani s-a întors în patria sa, în cetatea
Tagaste, situată la marginea Imperiului Roman. L-au urmat mama lui, fratele și sora
lui, câteva rude, mai mulți prieteni. În timpul etapelor emigrării, ei erau mereu
în căutarea unui ajutor, a unui prieten și se rugau mereu, îl căutau pe Dumnezeu,
consolarea lor. ”Confesiunile” lui Augustin reprezintă, din acest punct de vedere,
cartea de rugăciune a unui migrant». În cadrul manifestărilor de la Pavia, subliniază
organizatorii, se va marca și împlinirea a zece ani de la vizita pastorală a papei
Benedict al XVI-lea la Pavia, efectuată pe 22 aprilie 2007, pornind de la cuvintele
sale potrivit cărora ”De aici, el [Augustin] continuă să vorbească”. Programul manifestărilor
cuprinde și o serie de conferințe pe tema ”Augustin: omul, păstorul și misticul”,
prin care se dorește scoaterea în evidență a dimensiunii mistice a omului de rugăciune,
gândire și spiritualitate din secolul al V-lea. ”Augustin”, a spus priorul comunității
augustiniene din Pavia, pr. Antonio Baldoni, ”nu este un «obiect» cultural de analizat.
El trebuie amintit ca omul îndrăgostit de Cristos, slujitorul Bisericii care o considera
ca mamă de cinstit, dar și ca filosof și cercetător subtil al misterelor credinței
creștine”.
Italia. A doua zi de lucrări la simpozionul anual dedicat Fericitului Antonio
Rosmini
A început marți și se încheie vineri, 25 august, al 18-lea curs anual al Simpozioanelor
Rosminiene care în 2017 are ca temă ”Reforma gândirii, societății și a Bisericii”.
Participanții își îndreaptă atenția spre aspectele practice pe care Reforma luterană,
la cinci sute de ani de la desfășurare, continuă să le realizeze în gândirea socială
și eclezială a timpurilor noastre. Simpozionul se desfășoară la Stresa, în nordul
Italiei, locul în care Fericitul Antonio Rosmini (1797 – 1855), preot, filosof și
fondator, a trecut la cele veșnice. Beatificat în 2007 de Benedict al XVI-lea, Fericitul
Antonio Rosmini este cinstit anual în calendarul latin pe 1 iulie. După prima zi a
simpozionului de la Stresa, cu intervențiile prezentate de directorul Centrului internațional
de studii rosminiene, Umberto Muratore, și de prof. Giuseppe De Rita, lucrările au
continuat miercuri cu prelegerile oferite de filosoful Dario Antiseri și teologul
Giuseppe Lorizio, profesor de teologie fundamentală la Universitatea Pontificală din
Lateran. Filosoful Dario Antiseri, potrivit unui comunicat al organizatorilor, a abordat
tema ”Nihilismul și relativismul: fiziologia și patologia Europei”. Făcând referință
și la cercetări de inspirație laicistă, filosoful italian a evidențiat faptul că creștinismul
a fost cea mai mare revoluție din istoria omenirii pentru că a pus în centru umanitarismul,
libertatea, convingerea că conștiința este cea care trebuie să judece puterea și nu
invers. Pentru gândirea creștină, puterea nu poate să fie absolută: numai Dumnezeu
este absolut. Omul european, chiar și când nu este conștient de acest fapt, a fost
forjat de gândirea creștină: el este mai presus de toate persoană, nu este făcut pentru
masă. În cele din urmă, a mai spus filosoful, Europa este socratică în gândire și
creștină în voință. La rândul său, teologul Giuseppe Lorizio a vorbit despre ”Scriptură
și Tradiție: adevărata și falsa reformă. În dialog cu Yves Congar”. Pr. Lorizio a
vorbit de o anumită neîncredere a catolicului față de Reformă. ”Cuvântul reformă”,
a remarcat, ”trezește impresii paradoxale, care merge de la entuziasmul necondițional
până la perplexitate și neîncredere, în special atunci când acestui termen i se alătură
adjectivul protestant, iar cel care ascultă sau pronunță sintagma este un catolic
devotat și înflăcărat”. Diversificate sunt, cu siguranță, ingredientele acestui eveniment
istoric, dar este în afara oricărei îndoieli faptul că natura sa a fost mai presus
de toate spirituală și că acest aspect de reflecție poate conduce de la o optică de
neîncredere la una de înțelegere. ”Îndatorirea unui atare discernământ”, a subliniat
teologul italian, ”a fost îndeplinită de Yves Congar, în opera sa fundamentală «Adevărata
și falsa reformă a Bisericii», publicată pentru prima dată în 1950 și, într-o nouă
ediție, în 1968”, așadar, după Conciliul Vatican II. Teologia lui Martin Luther, a
mai spus profesorul Lorizio, are trei fundamente principale – rugăciunea, meditația
și încercarea – dar este o teologie a neliniștii. Deși cei neliniștiți nu sunt agreați
de cei aflați la putere, care preferă ”oamenii siguri”, ei sunt cei care duc mai departe
spiritul de cercetare. Desigur, există și riscuri. De exemplu, atunci când totul este
pus sub semnul reformării, există riscul deformării. Pe de altă parte, numeroase dimensiuni
ale gândirii luterane nu pot fi trecute cu vederea, precum punerea în centru a chestiunii
lui Dumnezeu și a milostivirii sale, dincolo de idolatrii și de comerț; sau, mai departe,
primatul carității și al dimensiunii pastorale, pe care luteranii îl scot la fel mult
în evidență ca și Biserica catolică. Toate acestea, a încheiat teologul catolic, reprezintă
un punct de plecare pentru un dialog între catolici și luterani, dialog care nu este
doar este posibil, ci și aducător de roade.
Aici, emisiunea zilei:
(rv - A. Dancă)
All the contents on this site are copyrighted ©. |