RV 29 iul 2017. Știrile zilei la Radio Vatican, difuzate în emisiunea radiofonică sau publicate pe pagina web:
Micuțul Charlie a murit. Papa îl încredințează Tatălui ceresc
"Splendidul nostru copilaș a plecat dintre noi. Suntem într-adevăr mândri de Charlie".
Prin aceste cuvinte, Connie Yates și Chris Gard au anunțat, vineri seară, moartea
fiului lor, în vârstă de 11 luni, după transferarea micuțului într-o structură destinată
bolnavilor terminali, în urma deciziei Înaltei Curți de Justiție din Londra.
Papa Francisc și-a exprimat profunda întristare printr-un mesaj
postat pe contul de Twitter @Pontifex, în care se spune: "Îi încredințez Tatălui ceresc
pe micuțul Charlie și mă rog pentru părinții lui și pentru cei care l-au iubit".
Preotul Diomer Eliver Chavarría Pérez ucis în Columbia
Preotul columbian Diomer Eliver Chavarría Pérez a fost ucis în noaptea dintre 27 și
28 iulie, la Puerto Valdivia, în regiunea Antioquia, numele prelatului adăugându-se
la lista tributului de sânge adus de Biserica din Columbia procesului de pacificare
din țară. Deocamdată, nu au fost stabilite cauzele asasinării preotului, știrea fiind
difuzată cu multe ore de întârziere, din cauza dificultății de a pătrunde în regiune,
în condiții de securitate, zona fiind frecventată de militanți în Armata de Eliberare
Națională și de bande de criminali.
Într-un comunicat publicat pe propriul site, Conferința Episcopilor din Columbia își
exprimă profunda îndurerare. "Ne rugăm Domnului pentru ca preotul nostru să fie primit
în casa Tatălui; implorăm convertirea asasinilor săi și respingem orice formă de violență",
scriu episcopii columbieni.
În vârstă de 31 de ani, părintele Diomer Eliver Chavarría Pérez a fost sfințit preot
la 19 martie 2012 de mons. Ossa Soto, și el asasinat prin împușcare.
Din agenda pontificală la zi: numiri episcopale în Venezuela și în Filipine
Sâmbătă, 29 iulie, Sfântul Părinte l-a numit episcop de Ciudad Guayana, în Venezuela,
pe preotul Helizandro Terán Bermúdez O.S.A., până în prezent vicar provincial al Ordinului
Sfântului Augustin din Venezuela.
Tot sâmbătă, Sfântul Părinte a acceptat renunțarea la ministerul pastoral prezentată
episcopul de Lucena, în Filipine, mons. Emilio Z. Marquez și l-a numit episcop de
Lucena pe preotul Mel Rey M. Uy, din clerul diecezei de Romblon, până în prezent econom
diecezan.
Card. Pietro Parolin: "Diplomația Bisericii Catolice este o diplomație
de pace"
După vizita în Belarus, în 2015 și în Ucraina, în 2016, la sfârșitul lunii august
secretarul de Stat vatican, cardinalul Pietro Parolin, va merge la Moscova, Sfântul
Scaun confirmând astfel o atenție generală față de Europa de Est, în particular față
de Rusia și față de noile echilibre apărute după implozia imperiului sovietic. Această
atenție s-a făcut simțită în diferite ocazii și în diverse planuri, prin mesaje transmise
de papa Francisc președintelui Vladimir Putin, prin istorica întâlnire dintre papa
Francisc și patriarhul ortodox rus Kirill, petrecută la Havana, în Cuba, în 2016.
"Atenția Sfântului Scaun față de Europa de Est nu aparține doar prezentului, ci este
veche, nelipsind nici măcar în perioadele întunecate. Sfântul Scaun a considerat întotdeauna
ca fiind importante relațiile și raporturile cu Europa de Est și cu Rusia în diferitele
etape ale istoriei", a spus cardinalul secretar de Stat, Pietro Parolin, într-un interviu
acordat recent cotidianului italian "Il sole 24 ore", amintind că, în 1845, în cursul
vizitei sale la Roma, țarul Nicolae I, imperator al Rusiei, a avut două colocvii cu
papa Grigore al XVI-lea și, după doi ani, a stabilit un acord cu papa Pius al IX-lea.
"Bisericile locale" – a continuat cardinalul Parolin - "au stat alături de populațiile
lor și în momentele dramatice ale persecuțiilor. Nu doar faptul de a se afla la hotarele
cu Europa face ca Orientul european să fie important, ci și rolul său istoric în sfera
civilizației, a culturii și a credinței creștine"
În interviul cu cardinalul Pietro Parolin, jurnalistul Gianfranco Brunelli a descris
revenirea Moscovei pe scena internațională, după anii dificili care au urmat prăbușirii
Uniunii Sovietice, o revenire pe care ziaristul a definit-o "agresivă", dând ca exemplu
Ucraina și Siria. Ca răspuns, explicând că efortul înțelegerii reciproce nu înseamnă
concilierea cu poziția celuilalt, cardinalul Parolin a evidențiat necesitatea dialogului
plin de răbdare, constructiv, onest și respectuos, atrăgând atenția asupra pericolului
concentrării asupra propriilor interese, mai ales într-un context de revenire la naționalisme.
"Diplomația Bisericii Catolice este o diplomație de pace. Nu are interese de putere,
nici de natură politică, economică sau ideologică. De aceea poate reprezenta față
de unii, cu mai mare libertate, rațiunile altora, explicând părților riscurile pe
care le comportă pentru toți o viziune autoreferențială", a mai spus cardinalul secretar
de Stat, subliniind că atenția constantă a Bisericii față de pace face parte din misiunea
acesteia.
Consideraţii omiletice la Duminica a XVII-a de peste an (A): Darul
împărăţiei
E Ziua Domnului. „Te preamăresc pe tine, Părinte, stăpânul cerului şi al pământului,
pentru că ai descoperit celor mici, misterele împărăţiei tale” (cf. Mt 11,25). Este
a treia duminică din luna iulie, când la sfânta Liturghie ascultăm această rugăciune
filială rostită de Isus. Este a treia duminică în care Isus ne vorbeşte despre „Împărăţia
cerurilor” folosindu-se de parabole. Isus îl mărturiseşte pe Tatăl, îl recunoaşte
şi îl binecuvântează pentru că a ascuns tainele acestei împărăţii celor care se cred
înţelepţi şi pricepuţi şi le-a dezvăluit "celor mici", adică săracilor potrivit fericirilor
evanghelice. Astăzi ne sunt propuse ultimele trei parabole din seria celor şapte cuprinse
în capitolul 13 al Evangheliei după sfântul Matei (cf. Mt 13,44-52). Parabolele sunt
asemănări cu lucruri cunoscute ce îndreaptă gândul spre realităţile lui Dumnezeu.
Toate încep cu expresia: „Împărăţia cerurilor este asemenea”, sau „împărăţia cerurilor
se aseamănă cu” ceva uşor de înţeles. Asemănările îngăduie să intuim că împărăţia
cerurilor nu este un lucru abstract, dar este ceva concret ce trebuie căutat în realitatea
pe care o trăim. Isus ne invită să descoperim, să înţelegem şi să ne uimim de darul
surprinzător al vieţii şi de frumuseţea tainică în care suntem cufundaţi. Ne cheamă
la o înălţare a minţii pentru a-l vedea pe Dumnezeu în istoria lucrurilor din jur,
a-l descoperi în fragilitatea oamenilor şi a gusta iubirea sa prezentă chiar sub un
cumul de ruine. Acesta este drumul propus de Isus celor chemaţi să devină fii ai lui
Dumnezeu. De fapt, „toate conlucrează spre bine celor care îl iubesc pe Dumnezeu,
adică celor care sunt chemaţi după planul lui. Căci pe cei pe care i-a cunoscut de
mai înainte, de mai înainte i-a şi rânduit să fie asemenea chipului Fiului său, aşa
încât el să fie primul născut între mulţi fraţi; pe cei pe care de mai înainte i-a
rânduit, i-a şi chemat; pe cei pe care i-a chemat, i-a şi justificat; pe cei pe care
i-a justificat, pe aceştia i-a şi glorificat” (cf. Rom 8,28-30, lectura a doua). În
acest sens, împărăţia cerurilor este iniţiativa iubirii milostive a lui Dumnezeu.
Ea s-a manifestat în lumea noastră mărginită şi efemeră a cărei înfăţişare trece ca
iarba câmpului. Taina „ascunsă de la întemeierea lumii” s-a arătat în Isus care a
îndurat drama Crucii în carnea sa omenească, dar a biruit boldul morţii prin învierea
sa glorioasă. Parabolele împărăţiei dezvăluie acest dar imens pe care Dumnezeu îl
pune la dispoziţia noastră prin Fiul iubirii sale. Ele întreţin speranţa învierii
noastre cu Cristos în Duhul Sfânt, Domnul şi de viaţă Dătătorul. În acel timp Isus
a spus aceste trei parabole (cf. Mt 13,44-52) la care medităm astăzi în sărbătoarea
săptămânală a Paştelui.
RV - A. Mărtinaș
Aici, emisiunea zilei în format audio:
All the contents on this site are copyrighted ©. |