RV 05 iul 2017. Miercuri, 5 iulie 2017, a murit cardinalul Joachim Meisner, arhiepiscop emerit de Köln. Avea 83 de ani și a condus arhidieceza între 1988-2014. Odată cu moartea sa, Colegiul cardinalilor este alcătuit din 224 de cardinali, din care 121 sunt electori, iar 103, non electori.
Telegrama papei Francisc la moartea card. Joachim Meisner
”Cu profundă emoție am aflat știrea că dintr-o dată și pe neașteptate cardinalul Joachim
Meisner a fost chemat de pe acest pământ de Dumnezeul milostivirii”: scrie papa Francisc
într-o telegramă de condoleanțe transmisă astăzi cardinalului Rainer Woelki, arhiepiscop
și mitropolit de Köln, după moartea cardinalului Meisner. Pontiful își exprimă apropierea
față de întreaga comunitate a credincioșilor arhidiecezei și dă asigurarea rugăciunilor
sale pentru regretatul păstor de suflete. ”Cu adâncă credință și iubire sinceră față
de Biserică”, se mai afirmă în telegramă, ”cardinalul Meisner s-a dedicat proclamării
Veștii celei bune. Cristos Domnul să-l răsplătească pentru efortul său credincios
și curajos depus pentru binele oamenilor din Est și din Vest și să-l facă părtaș la
comuniunea sfinților în cer. Din toată inima împart binecuvântarea apostolică asupra
celor care, prin rugăciune și sacrificiu, îl comemorează pe păstorul răposat”, afirmă
papa Francisc la încheierea telegramei sale.
Scurtă biografie a cardinalului Joachim Meisner
Regretatul cardinal, prieten al Bisericii catolice din România, s-a născut pe 25 decembrie
1933 la Wrocław, oraș care astăzi face parte din Polonia, dar în acel timp era parte
integrantă a Germaniei cu numele de Breslau. A urmat seminarul din Erfurt și a fost
sfințit preot în 1962 după doctoratul în teologie. După diferite misiuni pastorale
și caritative, a fost ales de Paul al VI-lea în 1975 episcop titular de Vina și auxiliar
al administratorului apostolic de Erfurt-Meiningen. În 1980, Ioan Paul al II-lea l-a
desemnat la conducerea diecezei de Berlin, o dieceză cu particularități istorice:
aceasta cuprindea atât partea de est cât și cea de vest a orașului, pe un teritoriu
în care cei 1,2 milioane de catolici trăiau alături de aproape 8 milioane de protestanți.
Episcopul Meisner și-a stabilit reședința în Berlinul de Est, dar era liber să meargă
și în partea occidentală a orașului. Între 1982 – 1989 a fost președintele Conferinței
episcopale berlineze. Pe 20 decembrie 1988 a fost promovat la demnitatea de arhiepiscop
și mitropolit de Köln, aflându-se la conducerea arhidiecezei până pe 28 februarie
2014. A fost președinte delegat al celei de-a doua Adunări speciale pentru Europa
a Sinodului episcopilor, desfășurată în 1999. A fost numit părinte sinodal la cea
de-a XIII-a adunare generală a Sinodului episcopilor (2012). Era membru al Consiliului
cardinalilor pentru studiul problemelor organizatorice și economice ale Sfântului
Scaun. A participat la conclavul din 2005 și la cel din 2013. A fost creat cardinal
de Sfântul Ioan Paul al II-lea la consistoriul public din 2 februarie 1983.
Vizita în România a card. Meisner (2015)
Cardinalul Meisner a vizitat în diverse rânduri Biserica catolică din România, ultima
vizită fiind efectuată pe 2 august 2015 în calitate de trimis special al papei Francisc
la inaugurarea complexului mănăstiresc de la sanctuarul Maicii Domnului de la Radna
(jud. Arad), în dieceza romano-catolică de Timișoara. La predica Sfintei Liturghii,
pronunțată în limba germană, prelatul catolic remarca faptul că ”slăbirea credinţei
creştine pe care o putem observa în prezent în Europa este urmarea unui imens proces
de diminuare a rugăciunii. Numai întoarcerea la adevăratul spirit al rugăciunii poate
să redea creştinilor obosiţi din ţările europene vitalitatea şi dinamismul. Centrele
de rugăciune mariană, adică lăcaşurile de pelerinaj, sunt pentru Biserică sursa acelor
puteri supranaturale prin care poate accepta şi face faţă marilor provocări (…). O
astfel de sursă de putere este Maria Radna. De 300 de ani, în vremuri bune şi mai
puţin bune – spunea atunci cardinalul - Maria a rămas fidelă poporului lui Dumnezeu
aici, în patria voastră. Mai ales în perioada comunistă, asupra Bisericii de pe aceste
meleaguri s-au exercitat presiuni atât din exterior, cât şi din interior. Cei credincioşi
erau consideraţi nedemni de încredere din punct de vedere politic şi uman. Maria Radna,
însă, a fost ca o insulă în acest ocean al ateismului şi mizantropiei. (…) În societatea
noastră există atâta dezorientare, încât avem nevoie mai mult ca oricând de îndrumători.
Să ne oferim, în calitate de prieteni ai Fecioarei Maria, să-i ajutăm pe alţii să-l
caute şi să-l găsească pe Cristos! După ultimul Război Mondial, pentru a ajuta la
căutarea numeroșilor dispăruţi şi refugiaţi de război, s-a înfiinţat Serviciul de
Căutări persoane al Crucii Roşii şi al Bisericii noastre. Şi noi avem nevoie astăzi
în Biserică de un astfel de serviciu de căutare, care să-i ajute pe cei care s-au
rătăcit să-l regăsească pe Cristos, încât să ajungă să transforme distanţa faţă de
Dumnezeu în apropiere, mizeria păcatului în sfinţenia harului, disperarea în consolare.
Comunităţile noastre ar trebui să constituie astfel de servicii de căutare în jurul
Mariei. Ea este o maestră a căutării şi găsirii. În nicio comunitate nu ar trebui
să lipsească un astfel de serviciu marian de căutare, pentru ca numeroșii rătăciţi
ai civilizaţiei egoismului să poată fi găsiţi. (…) Creştinismul – încheia atunci regretatul
cardinal - nu este o idee sau un sistem. Creştinismul este o persoană, este Isus Cristos.
El ne-a dat în Fecioara Maria un program personificat al urmării Sale. Maria îl cunoaşte
cel mai bine pe Cristos, de aceea este pentru noi un ajutor de nepreţuit în căutarea
lui Dumnezeu şi a oamenilor. Ea este întruparea ordinii lui Dumnezeu între oameni.
La ea ne putem odihni în fuga noastră prin lume. Iată de ce noi venim la Maria”.
(rv - A. Dancă)
All the contents on this site are copyrighted ©. |