RV 20 iun 2017. Marți, 20 iunie 2017, papa Francisc a efectuat o vizită privată la Bozzolo și Barbiana, în Italia, unde a adus un omagiu la mormintele preoților Primo Mazzolari, respectiv, Lorenzo Milani.
Vizita la Bozzolo (Cremona)
Papa a plecat cu elicopterul din Cetatea Vaticanului la ora 7.30 pentru a ajunge în
jurul orei 9.00 mai întâi la Bozzolo, localitate situată în dieceza de Cremona și
în provincia Mantova, din nordul Italiei. La câteva minute după aterizare, Sfântul
Părinte s-a rugat în tăcere la mormântul preotului Primo Mazzolari (1890-1959). Succesiv,
papa a mers cu automobilul la biserica în care acest preot a fost paroh, dedicată
Sfântului Petru. Aici papa a ținut un discurs despre semnificația vizitei și mesajul
preotului ”incomod” Primo Mazzolari.
Papa Francisc: «Sunt pelerin aici, la Bozzolo, și apoi la Barbiana,
pe urmele a doi parohi care au lăsat o amprentă luminoasă, chiar dacă ”incomodă”,
în slujirea lor adusă Domnului și poporului lui Dumnezeu. Am spus de mai multe ori
că parohii sunt forța Bisericii în Italia și o mai spun odată. Când sunt fețele unui
cler non clerical, cum era acest om, ei dau viață unui adevărat ”magisteriu al parohilor”,
care face atât de mult bine tuturor. Pr. Primo Mazzolari a fost definit ”parohul Italiei”
iar Sf. Ioan al XXIII-lea l-a salutat drept ”trâmbița Duhului Sfânt din sudul câmpiei
padane”. Cred că personalitatea sacerdotală a pr. Primo nu este o excepție izolată,
ci un rod splendid al comunităților voastre, cu toate că nu a fost întotdeauna înțeles
și apreciat. După cum spunea Fericitul Paul al VI-lea: el ”mergea înainte cu un pas
prea lung și deseori noi nu ne puteam ține după el. În acest fel a suferit el și am
suferit și noi. Acesta este destinul profeților” (Salut adresat pelerinilor din Bozzolo
și Cicognara, 1 mai 1970)».
În continuarea discursului său, Sfântul Părinte a vorbit pe larg despre trei simboluri
din peisajul care îi umpleau ochii și inima regretatului preot: fluviul Po, așa numita
”cascina”, un ansamblu de locuințe la țară în care trăiesc mai multe familii, și câmpia.
La final, papa Francisc a îndemnat credincioșii și episcopii să fie ”mândri” că au
dat naștere unor ”astfel de preoți” și să devină la rândul lor ”astfel de preoți și
creștini”, chiar dacă aceasta presupune luptă cu sine însuși, spunând pe nume ispitelor
care îi amenință și lăsându-se vindecați de blândețea lui Dumnezeu.
Papa Francisc: «Dacă ar trebui să recunoașteți că nu ați primit lecția
pr. Mazzolari, vă invit astăzi să o transformați în tezaur. Domnul, care a trezit
mereu în sfânta maică Biserică păstori și profeți după inima sa, să ne ajute astăzi
să nu-i mai ignorăm. Pentru că ei au văzut departe și urmarea lor ne-ar fi scutit
de suferințe și umiliri. De multe ori am spus că păstorul trebuie să fie capabil să
se pună înaintea poporului pentru a-i arăta drumul, în mijloc ca semn de apropiere
sau în spate pentru a-l încuraja pe cel rămas în urmă (cf. exort. apost. Evangelii
gaudium, 31). Iar pr. Primo scria: ”Unde văd că poporul alunecă spre coborâri periculoase,
mă pun în spate; unde trebuie să urc, mă pun înainte. Mulți nu înțeleg că aceeași
caritate mă mișcă într-unul și în celălalt caz și că nimeni nu o poate face mai bine
ca un preot”».
Vizita la Barbiana (Florența)
După discursul din biserica ”Sf. Petru” de la Bozzolo, papa Francisc mers în sacristie
unde se păstrează câteva amintiri și scrieri ale pr. Primo Mazzolari. Pontiful a mai
petrecut câteva minute în mijlocul credincioșilor, după care a plecat cu elicopterul
spre localitatea Barbiana, situată în dieceza și provincia de Florența. La câteva
minute după sosire, în jurul orei 11.15, pontiful a mers la cimitir pentru a se ruga
în privat la mormântul pr. Lorenzo Milani (1923-1967). Succesiv, a mers în biserică
pentru un moment de rugăciune și a vizitat casa parohială și școala în care pr. Milani
și-a desfășurat apostolatul sacerdotal și educativ prin metode pastorale care i-au
adus mari amărăciuni și încercări.
În discursul său, prezentat pe terenul de lângă biserica din Barbiana, pontiful
a precizat că a venit ca să onoreze memoria ”unui preot care a mărturisit cum, dăruindu-se
pe sine lui Cristos, unul îi întâlnește pe frați în necesitățile lor și, ca să fie
apărată și promovată demnitatea lor de persoane, îi slujește cu aceeași dăruire de
sine pe care Cristos a arătat-o până pe cruce”. Remarcând că printre cei prezenți
se află mai mulți elevei ai pr. Lorenzo Milani, papa i-a numit ”martori ai modului
în care un preot a trăit misiunea sa” și ”martori ai pasiunii sale educative”.
Papa Francisc: «Școala, pentru pr. Lorenzo, nu era un lucru diferit
față de misiunea sa de preot, ci modul concret prin își desfășura acea misiune, dându-i
un fundament trainic și capabil să înalțe până la cer. Și când hotărârea episcopului
l-a condus de la Calenzano aici, printre copiii din Barbiana, a înțeles imediat că
dacă Domnul a permis acea despărțire era pentru a-i da alți fii pe care să-i crească
și să-i iubească. A reda celor săraci cuvântul, pentru că fără cuvânt nu există demnitate
și, prin urmare, nici libertate și dreptate: aceasta este învățătura pr. Milani».
Papa și-a exprimat gratitudinea și față de toți educatorii care sunt în serviciul
noilor generații, în special al celor care se află în situații problematice, remarcând
că educația este ”o misiune de iubire, pentru că nu se poate educa fără iubire și
fără conștiința că ceea ce se dăruiește este doar un drept care se recunoaște, cel
de a învăța”. În același timp, papa Francisc a subliniat că la rădăcina întregii activități
a pr. Lorenzo Milani se află dimensiunea sacerdotală: ”totul se naște din faptul de
a fi preot. Dar, la rândul său, faptul de a fi preot are o rădăcină și mai adâncă:
credința sa. O credință totalizantă, care devine o dăruire de sine completă pentru
Domnul și care în slujirea sacerdotală găsește forma deplină și împlinită pentru tânărul
convertit”. ”Fără această sete de Absolut se poate fi buni funcționari ai sacrului,
dar nu se poate fi preoți, preoți adevărați, capabili să devină slujitori ai lui Cristos
în frați”. În fine, o subliniere care explică semnificația vizitei efectuată astăzi
la mormântul pr. Lorenzo Milani:
Papa Francisc: «Înainte de a încheia, nu pot să trec sub tăcere faptul
că gestul pe care l-am făcut astăzi vrea să fie un răspuns la cererea pe care pr.
Lorenzo a făcut-o de mai multe ori episcopului său și anume să fie recunoscut și înțeles
în fidelitatea sa față de Evanghelie și în rectitudinea activității sale pastorale.
De la cardinalul Silvano Piovanelli (…) încoace, arhiepiscopii de Florența au acordat
cu diferite ocazii această recunoaștere pr. Lorenzo. Astăzi o face episcopul Romei.
Aceasta nu șterge amărăciunile care au însoțit viața pr. Milani – nu este vorba de
a șterge istoria sau de negarea ei, ci de a-i înțelege circumstanțele și umanitatea
în joc – dar spune că Biserica recunoaște în această viață un mod exemplar de a sluji
Evanghelia, pe cei săraci și Biserica însăși».
După discursul său, papa a salutat vreme de câteva minute preoții și credincioșii prezenți după care a revenit cu elicopterul în Cetatea Vaticanului în jurul orei 13.15 minute.
(rv – A. Dancă)
All the contents on this site are copyrighted ©. |