Papa Francisc, în vizită pastorală la Genova (I): un bun întreprinzător nu-și vinde demnitatea

RV 27 mai 2017. ”Este prima dată când vin la Genova și fiind atât de aproape de portul care îmi amintește de unde a plecat tatăl meu, mă simt cuprins de o mare emoție”: a început cu această mărturisire de familie vizita pastorală pe care papa Francisc o efectuează astăzi la Genova, în regiunea italiană Liguria. Papa a plecat din Cetatea Vaticanului la ora 7.00 pentru a decola de pe aeroportul Roma-Ciampino la ora 7.30 cu direcția Genova, unde a sosit în jurul orei 8.15.

Dialogul cu reprezentanții din domeniul muncii la ILVA (Genova)
Câteva minute mai târziu, prima întâlnire din agenda vizitei, cu reprezentanții muncitorilor la stabilimentul oțelăriei ILVA, unde Sfântul Părinte a răspuns liber la patru întrebări ale muncitorilor. Una dintre acestea era pusă de un întreprinzător, în numele unei categorii de pe piața muncii supusă unor presiuni enorme în contextul actual al crizei economice  Făcând o ”premisă” la răspunsul său amplu și articulat, în care a trasat ”portretul” ideal al bunului întreprinzător, papa Francisc a spus mai întâi că ”domeniul muncii este o prioritate umană și, prin urmare, o prioritate creștină, o prioritate a noastră, dar și o prioritate a papei. Pentru că vine din prima poruncă pe care Dumnezeu i-a dat-o lui Adam: «Mergi, fă să crească pământul, muncește pământul, stăpânește-l!». A existat dintotdeauna o prietenie între Biserică și muncă, începând cu Isus muncitorul. Unde se află un muncitor, acolo este interesul și privirea de iubire a Domnului și a Bisericii. Cred că acest lucru este clar”. Remarcând, mai departe, că prima întrebare a fost pusă de un întreprinzător, pontiful a dedicat răspunsul său acestei categorii importante din sectorul economic, vorbind pe larg despre ”creativitatea, iubirea față de propria întreprindere, pasiunea și orgoliul pentru lucrarea mâinilor și a inteligenței sale și a muncitorilor. Antreprenorul este o figură fundamentală în orice bună economie: nu există o bună economie fără buni întreprinzători, fără capacitatea voastră de a crea, de a crea locuri de muncă, de a crea produse. În cuvintele Dumneavoastră”, a observat Sfântul Părinte, ”se simte și stima față de acest oraș – și este de înțeles – față de economia acestuia, de calitatea persoanelor care muncesc, precum și față de mediu, de mare. Este important să recunoaștem virtuțile muncitorilor și muncitoarelor. Necesitatea lor, a muncitorilor și muncitoarelor, este să facă bine munca, pentru că munca trebuie făcută bine. Uneori se crede că un muncitor muncește numai pentru că este plătit: aceasta este o lipsă gravă de stimă față de muncitori și de muncă, pentru că neagă demnitatea muncii, care începe întocmai cu a munci bine pentru demnitate, pentru onoare. Adevăratul întreprinzător – eu voi încerca să fac profilul bunului întreprinzător – își cunoaște muncitorii pentru că muncește alături de ei, muncește împreună cu ei. Să nu uităm că întreprinzătorul trebuie să fie mai întâi de toate un muncitor. Dacă el nu are experiența demnității muncii, nu va fi un bun întreprinzător. Împărtășește eforturile muncitorilor și bucuriile muncii, bucuria de a rezolva împreună problemele, de a crea ceva împreună. Dacă și când trebuie să concedieze pe cineva, este întotdeauna o alegere dureroasă și nu ar face-o, dacă ar putea. Niciunui bun întreprinzători nu-i place să-și concedieze oamenii - cine își închipuie să rezolve problema întreprinderii sale concediind oamenii nu este un bun întreprinzător, este un vânzător; astăzi își vinde oamenii, mâine își vinde demnitatea – se suferă întotdeauna și, uneori, din această suferință apar noi idei pentru a evita concedierea. Acesta este un bun întreprinzător. Îmi amintesc că în urmă cu aproape un an, poate mai puțin, la Sf. Liturghie din Casa Sf. Marta de la ora 7.00 dimineața, la ieșire salutam lumea care era acolo și s-a apropiat un om. Plângea. Îmi spunea: «Am venit să cer un har. Eu sunt la limită și trebuie să fac o declarație de faliment. Aceasta ar însemna să concediez vreo șaizeci de muncitori și nu vreau, pentru că simt că m-aș concedia pe mine însumi». Acel om plângea. Acesta este un bun întreprinzător. Se lupta și se ruga pentru oamenii săi, pentru că erau «ai lui»: «este familia mea». Erau atașați”.

În continuarea răspunsului său liber, papa Francisc a menționat că situația din domeniul muncii este complicată ulterior de speculațiile economice, susținute, de multe ori, de complicitatea și birocrația sistemului politic. ”O boală a economiei este transformarea progresivă a întreprinzătorilor în speculatori. Antreprenorul nu trebuie să fie confundat la modul absolut cu speculatorul: sunt două categorii diferite. Antreprenorul nu trebuie să se confunde cu speculatorul. Speculatorul este o figură asemănătoare celui pe care Isus îl numește în Evanghelie «mercenar», pentru a-l deosebi de Bunul păstor. Speculatorul nu-și iubește întreprinderea, nu iubește muncitorii, ci vede întreprinderea și muncitorii doar ca mijloace pentru a face profit. Folosește întreprinderea și muncitorii pentru profit. Concedierea, închiderea, mutarea întreprinderii nu-i face nicio problemă, pentru că speculatorul folosește, instrumentalizează, «mănâncă» persoanele și mijloacele pentru obiectivele sale de profit. Când în economie sunt, în schimb, buni întreprinzători, întreprinderile sunt prietene ale oamenilor și chiar ale celor săraci. Când trece în mâinile speculatorilor, totul se ruinează. Cu speculatorul, economia își pierde fața și pierde chipurile. Este o economie fără față, o economie abstractă. Dincolo de deciziile speculatorilor nu se află persoane și, de aceea, nu se văd persoanele care urmează să fie concediate și date afară. Când economia pierde contactul cu fețele persoanelor concrete, ea însăși devine o economie fără față și, prin urmare, o economie necruțătoare. Trebuie să ne temem de speculatori, nu de întreprinzători. Nu trebuie să ne temem de întreprinzători, pentru că mulți dintre ei sunt foarte buni, trebuie să ne temem de speculatori. Dar paradoxal, uneori, sistemul politic pare să-l încurajeze pe cel care speculează în domeniul muncii și nu pe cel care investește și crede în muncă. De ce? Pentru că creează birocrație și controale pornind de la ipoteza că actorii economiei sunt speculatori, iar în acest fel cine nu este speculator rămâne dezavantajat, în timp ce cel care este speculator reușește să găsească mijloacele potrivite pentru a evita controlul și a-și atinge obiectivele. Se știe că regulamentele și legile gândite pentru cei necinstiți ajung să-i penalizeze pe cei cinstiți. Astăzi există adevărați întreprinzători, foarte mulți, întreprinzători onești care își iubesc muncitorii, care iubesc întreprinderea, care lucrează alături de ei pentru a duce mai departe întreprinderea, iar aceștia sunt mai dezavantajați de aceste politici care încurajează speculatorii. Dar, în cele din urmă, întreprinzătorii onești și virtuoși merg înainte, în ciuda a toate. Îmi place să citez în această privință o frumoasă frază a lui Luigi Einaudi, economist, președinte al R. Italiene. Scria: «Mii, milioane de indivizi lucrează, produc și economisesc în ciuda a toate cele pe care noi le putem inventa ca să-i molestăm, să-i blocăm, să-i descurajăm. Este vocația naturală cea care îi mână, nu doar setea de câștig. Gustul, mândria de a vedea că propria întreprindere este prosperă, de a câștiga credit, a inspira încredere unei clientele tot mai mari, a extinde instalațiile constituie un resort de progres tot la fel de puternic ca și câștigul. Dacă nu ar fi așa, nu s-ar explica cum de există întreprinzători care în propria întreprindere își cheltuiesc toate energiile și investesc întregul capital pentru a scoate deseori foloase cu mult mai modeste decât cele care ar putea, în mod sigur și liniștit, să le obțină prin alte mijloace». Ei au acea mistică a iubirii. Vă mulțumesc”, a încheiat papa Francisc răspunsul la prima întrebare, ”pentru ceea ce ați spus, pentru că Dumneavoastră sunteți un reprezentant al acestui fel de întreprinzători. Fiți atenți și voi, întreprinzătorii, și voi, muncitorii, fiți atenți la speculatori! Dar și la reguli și legi care, în cele din urmă, îi favorizează pe speculatorii și nu pe adevărații întreprinzători, iar la urmă îi lasă pe oameni fără muncă. Vă mulțumesc”. 

Dialogul cu preoții și persoanele consacrate în catedrala Sf. Laurențiu (Genova)
După întâlnirea cu reprezentanții din domeniul muncii, papa a mers în catedrala ”Sfântul Laurențiu” unde, în jurul orei 10.00, a avut o așteptată întâlnire cu episcopii diecezelor din regiunea Liguria, preoții, seminariștii, persoanele consacrate, colaboratorii laici din Curia arhiepiscopală și reprezentanți ai celorlalte confesiuni religioase. Tot la fel, Sfântul Părinte a răspuns liber la câteva întrebări, printre care și una legată de criza vocațiilor la preoție și la viața consacrată:

Papa Francisc: ”Munca vocațională este grea, dar trebuie făcută. Este o provocare. Trebuie să fim creativi în activitatea vocațională. (…) Când congregațiile sunt credincioase carismei fondatorului, dar cu acea iubire care face vizibilă actualitatea acelei carisme fondaționale, frumusețea ei, acest fapt atrage. Apoi, mărturia. Dacă vrem să fim consacrați, consacrate, preoți, trebuie să dăm mărturie că suntem fericiți, da, că suntem fericiți, și că ajungem la sfârșitul vieții fericiți de alegerea pe care Isus a făcut-o cu privire la noi. O mărturie de bucurie, chiar și prin modul de a trăi. Există consacrați, consacrate, preoți, episcopi care sunt creștini, dar trăiesc ca păgânii. Un tânăr, o tânără de astăzi se uită și spune: nu, eu nu vreau așa ceva. Acest fapt îndepărtează lumea. Apoi, este importantă convertirea pastorală și misionară. Unul din lucrurile pe care tinerii de astăzi le caută foarte mult este dimensiunea misionară. Zelul apostolic: să se vadă în mărturie și un mare zel apostolic, că nu se trăiește pentru sine, că trăiește pentru alții, care își dă viața, da, își dă viața”.

Din catedrala Sfântul Laurențiu papa Francisc a mers câteva minute după ora 12.00 la sanctuarul ”Madonna della Guardia” pentru o întâlnire cu tinerii misiunii diecezane. Ca și la întâlnirea din catedrală, pontiful a răspuns liber la patru întrebări. Întâlnirea a fost transmisă în direct la penitenciarul din Genova, ocazie cu care Sfântul Părinte a adresat deținuților un scurt salut de încurajare. După întâlnirea cu tinerii, Sfântul Părinte a luat prânzul, într-o sală a sanctuarului, cu mai mulți săraci, refugiați, persoane fără adăpost și câțiva deținuți. La 15.15, are loc întâlnirea papei cu copiii din diferitele sectoare ale Spitalului de pediatrie ”Giannina Gaslini”. Ultimul moment al agendei îl reprezintă așteptata Sfântă Liturghie în aer liber, concelebrată la ora 17.00 în Piața Kennedy din Genova, cu omilia Sfântului Părinte și cuvântul de salut al arhiepiscopului de Genova, cardinalul Angelo Bagnasco. Papa se întoarce în Cetatea Vaticanului la ora 20.00. 

(rv - A. Dancă)