16 mai, comemorarea fericitului Vladimir Ghika

RV 16 Mai 2016 În ziua de 16 mai, calendarul roman sau latin prevede comemorarea fericitului Vladimir Ghika. Cu această ocazie, credincioșilor le-a fost propusă o novenă pentru canonizarea sa, aflăm de pe site-ul angelus.com. Novena, compusă din două rugăciuni și o serie de invocații adresate fericitului Ghika, a început la 8 mai și se încheie în ziua comemorării fericitului. Cu această ocazie, la catedrala romano-catolică „Sfântul Iosif” din București programul liturghiilor va fi același ca în zilele de duminică. Liturghia solemnă se celebrează la ora 18.30, fiind prezidată de monseniorul Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureşti.

„Dacă vei ști să iei asupra-ți durerea celuilalt, Domnul nostru va lua asupra-Și durerea ta, astfel, lucrare de mântuire ea va deveni”, spunea fericitul Vladimir Ghika în cartea „Gânduri pentru fiecare zi”. Născut la 25 decembrie 1873 la Constantinopol (astăzi Istambul, în Turcia), monseniorul Ghika a murit pentru credință la 16 mai 1954, în închisoarea de la Jilava. A fost beatificat printr-un decret semnat de papa Francisc la 27 martie 2013, iar Liturghia solemnă de beatificare a avut loc la 31 august, în același an, la București.

Într-unul din gândurile sale, fericitul Vladimir Ghika spunea: „Ce doreşti şi ce aştepţi de la lucruri, tu care te pregăteşti să-L slujeşti pe Dumnezeu? Când se naşte, Mântuitorul nu e la el acasă… Nu are loc nici în sălaşul călătorilor nevoiaşi. Cere animalelor un adăpost. Drept leagăn, are o iesle. Când intră în viaţă nu are un colţ al său unde să-şi pună capul. Când moare, pentru a ne izbăvi, Mântuitorul nu e la el acasă. Locul acela e al tuturor şi destinat publicei infamii. Lemnul de care atârnă nu e al său. El a servit deja unor pungaşi şi asasini. După ce moare, El însuşi nu-şi mai aparţine. Nu mai aparţine nici chiar alor săi. Nu poate fi nici atins, nici luat. Numai printr-o favoare se poate obţine, de la acele oribile autorităţi, dreptul de a se dispune de trupul său…”.

(rv – I. Ursuleac)