Ziua Brâncuși: memorie și actualitate

RV 19 feb 2016. Începând cu 2016, în România se marchează anual pe 19 februarie ”Ziua Brâncuși”. Inițiativa, potrivit agenției Agerpres, a pornit de la scriitorul Laurian Stănchescu, președintele Fundației Ideea Contemporană, care a solicitat oamenilor politici să declare data de 19 februarie ”Ziua Națională Constantin Brâncuși”. Potrivit legii, ”Ziua Brâncuși” este sărbătoare națională lucrătoare iar autoritățile administrației publice pot organiza și sprijini inițiativele culturale dedicate acestei zile.

 Cu această ocazie, Ministerul Culturii a propus deschiderea unei dezbateri publice pentru înscrierea ansamblului Brâncuși de la Târgu Jiu pe lista patrimoniului mondial UNESCO. ”Estimăm ca posibilă înaintarea oficială a dosarului către UNESCO cel mai devreme în februarie 2018 cu o depunere spre consultare prealabilă cu Centrul Patrimoniului Mondial în septembrie 2017", afirmă ministrul culturii Vlad Alexandrescu pe pagina sa oficială de Facebook, consultată de Agerpres.

 Marele sculptor român s-a născut la 19 februarie 1876 în satul Hobița, în județul Gorj, și a murit la 16 martie 1957 la Paris, fiind înmormântat în cimitirul din Montparnasse.

 Cu puțin timp înainte de a muri, în 1957, sculptorul român a dorit să lase moștenire României toate lucrările sale nevândute și uneltele, dar autoritățile acelor vremuri au refuzat. Brâncuși a fost ''redescoperit'' în țara natală abia după 1964 iar după ani de abandonare și degradare, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, din care face parte și ”Coloana fără sfârșit”, a putut fi restaurat. Propunerea ”Zilei Brâncuși” a fost receptată de mai mulți parlamentari care o consideră ”o reparație morală” față de umilirea artistului de către autoritățile de atunci ale statului român. La 125 de ani de la nașterea sculptorului, în 2001, a fost declarat de Guvernul României ”Anul Brâncuși”, acesta fiind marcat și în cadrul UNESCO.

 Reușind să înalțe motivele artei populare și religioase românești la cote universale, Brâncuși a căutat în operele sale armonizarea patrimoniului nativ și tendințele artei moderne, iar prin valorizarea luminii și a spațiului, artistul a fost recunoscut drept unul din cei mai mari sculptori ai secolului XX.

 Opera lui Brâncuși constituie un reper și pentru arta sacră contemporană, după cum arată, printre altele, prezbiteriul capelei Institutului Teologic Romano-Catolic din Iași. Aici, potrivit site-ului instituției, lumânarea pascală, semnul liturgic prin excelență al lui Cristos Mântuitorul, include două elemente artistice: reproducerea la scară a coloanei lui Brâncuși și stema istorică a Moldovei. Realizată dintr-o singură bucată de marmură de Simeria, lumânarea pascală preia semnificația ”Coloanei fără sfârșit” a cunoscutului sculptor român pentru a exprima iubirea infinită a lui Dumnezeu față de oameni, manifestată în misterul pascal al morții și învierii lui Cristos, și credința românilor în viața care nu cunoaște sfârșit. 

(rv – A. Dancă)