”România educată” și Ziua culturii naționale

RV 15 ian 2016. ”Dincolo de a rememora și respecta trecutul, avem un viitor de construit”: a spus președintele României, Klaus Iohannis, în discursul prezentat vineri, 15 ianuarie 2016, la Academia Română cu ocazia Zilei culturii naționale. Înființată în memoria lui Mihai Eminescu, considerat ”omul deplin al culturii românești”, Ziua culturii naționale a reprezentat pentru președintele Iohannis ocazia de a vorbi despre ceea ce a numit deja ”România educată” ca proiect național. ”Ani de zile”, a remarcat președintele, ”clientelismul, nepotismul, lipsa de respect față de legi și de cuvântul dat, disprețul față de școală, de cultură și de valori spirituale au fost afișate fără rezerve și, mai mult, au impregnat imaginea publică despre ceea ce înseamnă a avea succes în carieră, în viață și mai ales în politică”. De aceea, anul 2016 poate fi ”începutul reașezării societății pe valori, al unei schimbări culturale”, care să promoveze ”o cultură a succesului bazată pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate”.

Remarcând că ”legătura dintre oameni și locuri e asigurată din ce în ce mai mult de forța valorilor spirituale comune și a patrimoniului cultural”, Klaus Iohannis a evidențiat cu satisfacție faptul că 14 orașe din România și-au depus candidatura pentru titlul de ”Capitală europeană a culturii – 2021”. Cu toate acestea, ”cultura de astăzi este și un spațiu al paradoxurilor”. ”Avem o infrastructură culturală fragilă”, a recunoscut președintele țării, ”de care nu ne-am îngrijit la timp și am permis ca actul de cultură să se desfășoare în spații improprii, cu personal din ce în ce mai redus și slab motivat și în condiții inadecvate, după principiul «lasă că merge și așa». Este momentul să schimbăm o asemenea stare de fapt, care nu onorează cultura românească. Aceasta presupune în primul rând voință în promovarea și susținerea culturii, în toate formele sale de manifestare”, dar în același timp „nu putem avea o cultură performantă dacă nu investim în educație”.

În preajma centenarului Marii Uniri, în 2018, și a asumării pentru prima dată a președinției Consiliului UE de către România, în 2019, Klaus Iohannis și-a exprimat convingerea că ”avem datoria să ne ocupăm de patrimoniu și mai ales de oamenii care servesc și reprezintă moștenirea culturală. Nu întâmplător”, a subliniat el, ”promovarea identității naționale, inclusiv prin prezervarea și valorificarea patrimoniului cultural, se numără chiar printre obiectivele noastre de securitate națională”.

”Consider că sunt întrunite toate premisele și oportunitățile pentru a genera, în orizontul anilor 2018-2019, un angajament instituțional de a face o adevărată cauză națională din promovarea creației contemporane, din protejarea și transmiterea către noile generații a patrimoniului cultural”, a mai spus președintele Iohannis la Academia Română cu ocazia Zilei culturii naționale. ”Cu toții ne dorim, cred, să trăim într-o lume mai bună, mai educată, mai corectă și mai decentă. Dar pentru a trăi într-o astfel de lume, trebuie s-o creăm zi de zi, împreună și putem face acest lucru prin cultură”, a încheiat Klaus Iohannis.

Redăm mai jos și mesajul ambasadorului României pe lângă Sfântul Scaun, Bogdan Tătaru-Cazaban, transmis cu ocazia Zilei culturii naționale:

”Ziua Culturii Naţionale este un prilej de sărbătoare a creativităţii româneşti, de evocare a personalităţilor care au dat naştere tradiţiei intelectuale şi artistice a României şi de solidaritate între generaţii pentru cunoaşterea operei lor. Aflată sub semnul figurii tutelare a poetului Mihai Eminescu, Ziua Culturii Naţionale constituie întotdeauna o invitaţie la redescoperirea creaţiei sale, în întreaga sa forţă inspiratoare care a traversat epocile. Anul 2016 aduce cu sine, în mod special, aniversările a două personalităţi de prim rang ale culturii române: 140 de la naşterea lui Constantin Brâncuşi (1876-1957) şi 135 de ani de la naşterea lui George Enescu (1881-1955). Atât creatorul sculpturii moderne, cât şi marele muzician român au dat inspiraţiei naţionale o anvergură universală, contribuind esenţial prin opera lor la identitatea culturii române între culturile lumii. Modelul lor de deschidere, altitudine spirituală şi forţă creatore rămâne pentru noi un îndemn peren la căutarea frumosului şi a binelui”.

(rv – A. Dancă)