Papa, în avion, de vorbă cu jurnaliștii: Dacă umanitatea nu se schimbă…

1 decembrie 2015. Potrivit consuetudinii, Papa Francisc a stat de vorbă cu jurnaliștii, în timpul călătoriei cu avionul, la întoarcerea din cea de-a 11 călătorie apostolică internațională, care a avut loc între 25 și 30 noiembrie 2015.

O primă întrebare, adresată de un jurnalist kenyan, s-a referit la întâlnirea Papei cu persoane extrem de sărace, în cursul acestei ultime călătorii. Amintind că a vorbit deseori în legătură cu această problematică, în cursul întâlnirilor avute, în Vatican, cu Mișcările populare, în enciclicele "Evangelii Gaudium" și "Laudato si'", Pontiful a explicat motivele pentru care 80% din bogăția mondială se află în mâinile a 17% din populație, spunând:

"Este un sistem economic în centrul căruia se află banul, zeul ban. Îmi amintesc de întâlnirea avută o dată cu un ambasador. Vorbea franceza și mi-a spus: "Nous sommes tombés dans l'idolatrie de l'argent" (Am căzut în idolatria banului). M-ați întrebat ce am simțit ascultând mărturiile tinerilor, ce am simțit la Kangemi, în cartierul de barăci construite din deșeuri, unde am vorbit cu claritate despre drepturi… Am simțit durere. Și mă gândesc la lumea care nu reușește să înțeleagă ce înseamnă o astfel de situație. De exemplu, ieri am fost la spitalul de pediatrie, unicul din Bengui sau din țară și, în secția de terapie intensivă nu au aparate de oxigen. În spital erau numeroși copii subnutriți. Erau mulți, iar medicul mi-a spus: 'Majoritatea vor muri, pentru că suferă de forme grave de malarie în condiții de subnutriție'. Însă, nu vreau să fac o predică. Domnul își mustră poporul când acesta ajunge să cadă în idolatrie, când femeile și bărbații își pierd identitatea de fii ai lui Dumnezeu, plăsmuindu-și un Dumnezeu la comandă, pe propria măsură. Principiul este acesta: dacă umanitatea nu se schimbă, vor continua tragediile, situațiile de mizerie, de foame, nedreptățile. Ce gândește acest 80% care deține bogățiile lumii? Această reflecție nu are nicio legătură cu comunismul. Este purul adevăr, însă nu este ușor de acceptat. Vă mulțumesc pentru această întrebare, pentru că are legătură cu viața".

Africa ne surprinde!
Un alt jurnalist kenyan l-a întrebat pe Pontif care a fost cel mai memorabil moment al vizitei în Africa și, în cazul în care ar avea intenția revenirii în acest continent, care ar fi următoarea destinație.

"Dacă lucrurile merg bine, cred că următoarea călătorie va fi în Mexic", a răspuns Papa, adăugând că, deocamdată, datele nu sunt sigure. Despre revenirea în Africa, a răspuns că nu știe, dat fiind că este în vârstă, iar călătoriile sunt grele. Referindu-se la ceea ce l-a impresionat, a spus: "Acea mulțime, acea bucurie, acea capacitate de a sărbători, de a face sărbătoare chiar și cu stomacul gol. Pentru mine, Africa a fost o surpriză și mi-am spus: 'Dumnezeu ne surprinde, dar și Africa ne surprinde.' În cele trei națiuni, am perceput bucuria primirii, bucuria de a fi vizitați. Fiecare dintre cele trei țări își are propria identitate. Kenya este mai modernă, mai dezvoltată; Uganda conservă și venerează memoria martirilor, atât a catolicilor cât și a anglicanilor, curajul de a-și da viața pentru un ideal devenind un element de identitate pentru țară." Referitor la Republica Centrafricană, cea de-a treia țară vizitată, Papa a evidențiat dorința de restabilire a păcii, de reconciliere și iertare (…)

Presă liberă dar și profesională în același timp
Răspunzând la o întrebare privitoare la fuga de informații, la așa numitul caz Vatileaks, Papa a subliniat importanța libertății presei în vederea dezrădăcinării corupției, evidențiind totodată necesitatea profesionalității presei, indiferent dacă este laică sau religioasă, astfel încât știrile să nu fie manipulate. Pontiful a indicat trei defecte care atentează la profesionalitatea presei: dezinformarea, calomnia și defăimarea, notând totodată că un jurnalist profesionist își cere scuze atunci când greșește.

Din colocviul cu jurnaliștii nu au lipsit unele întrebări legate de persoanele anchetate pentru divulgarea ilicită a unor informații și documente rezervate privind administrația Statului Cetății Vaticanului, vorbindu-se despre o eroare în cazul numirii mons. Vallejo Balda și a Franciscăi Chaouqui în Comisia de studiu privind organizarea structurii economico-administrative a Sfântului Scaun (COSEA). Papa a ținut să sublinieze că a fost Benedict al XVI-lea cel care a inițiat procesul de eliminare a formelor de corupție din structurile vaticane.

De asemenea, Papa le-a răspuns jurnaliștilor la întrebări referitoare la fundamentalism, spunând că este o boală prezentă în toate religiile. "Nu-mi place să intru în reflecții într-atât de bazate pe cazuistică, când lumea moare din cauza lipsei hranei, a apei, a locuințelor. Când toți vor fi vindecați sau când nu vor mai fi aceste boli tragice cauzate de om, fie din cauza nedreptăților sociale, fie pentru a câștiga mai mulți bani: mă gândesc la traficul de arme… când nu vor mai exista aceste probleme, cred că se va putea face o astfel de întrebare", i-a spus Pontiful unui jurnalist care a pus o întrebare despre profilaxia infecției HIV/SIDA. Din colocviul jurnaliștilor cu Papa Francisc au făcut parte tematici de actualitate: conflictele armate, definite "o afacere"; conferința internațională dedicată climei, Pontiful atrăgând atenția asupra pericolului reprezentat de schimbările climatice; dialogul cu islamul, religie despre care a spus că are multe valori; călătoria în Mexic… .

După sosirea la Roma, înainte de revenirea în Vatican, Papa Francisc a trecut pe la bazilica Santa Maria Maggiore, pentru a-i aduce mulțumiri Maicii Domnului, după călătoria apostolică în continentul african.

RV/AM