2015-11-17 10:08:00

Atentatele de la Paris: întrebările incomode ale unui arhiepiscop


RV 17 nov 2015. Vreme de cincisprezece minute, care păreau interminabile, dangătul clopotelor catedralei Notre-Dame din Paris a răsunat duminică seară în memoria celor care și-au pierdut viața în urma atentatelor de vineri, 13 noiembrie 2015. În ziua de doliu național, cardinalul André Vingt-Trois, arhiepiscopul Parisului, a celebrat o Sfântă Liturghie în catedrala Notre-Dame pentru victimele atentatelor. Erau prezenți, potrivit agenției SIR, președinții Senatului și al Adunării Naționale, primarul Parisului, fostul președinte al Franței Valéry Giscard d’Estaing, doi foști prim-miniștri, reprezentanți ai corpului diplomatic și ai celorlalte religii.

La celebrarea euharistică, nunțiul apostolic Luigi Ventura a citit mesajul de solidaritate trimis de papa Francisc națiunii franceze într-un moment în care emoția primelor ore încearcă să se retragă pentru a face spațiu unei reflecții lucide și unor linii de acțiune pentru viitor.

Pe această linie s-a situat și predica arhiepiscopului Parisului, card. André Vingt-Trois. Întrebările incomode care au răsunat în catedrala Notre-Dame sunt, în realitate, întrebările multor francezi. ”Cum e posibil”, s-a întrebat cardinalul, ”ca tineri educați în școlile noastre și în orașele noastre, să cunoască o situație atât de grea încât fantasmele califatului și violenței morale și sociale să reprezinte un ideal pentru care să-și dea viața?”. Este o întrebare teribilă, a recunoscut prelatul, ”pentru că strecoară un climat de suspiciune în multe familii”. ”Greutățile integrării sociale nu sunt suficiente pentru a explica toate acestea și cu atât mai puțin adeziunea unui mare număr de tineri la jihad”, a reluat arhiepiscopul francez, ”drept care e necesar să răspundem la o altă întrebare: cum este posibil ca această cale de barbarie să devină un ideal” care exercită ”o atracție atât de puternică asupra multor tineri”.

La aceeași omilie, preluând cuvintele Evangheliei proclamată la Sfânta Liturghie, cardinalul André Vingt-Trois a mai pus o întrebare care, de data aceasta, s-a referit la conviețuirea socială. ”Cum se face că stilul nostru de viață a reușit să provoace o agresiune atât de barbară? La această întrebare”, a reluat cardinalul, ”noi răspundem deseori prin afirmarea atașamentului nostru la valorile Republicii, dar evenimentele ne obligă să ne întrebăm și, poate, să analizăm, ceea ce în realitate punem sub denumirea de valori ale Republicii”.

Măsurile de securitate din jurul catedralei au fost înăsprite, receptând starea de urgență impusă de autorități la Paris și pe întregul teritoriu al Franței. Catedrala Notre-Dame și toate muzeele din orașul de pe Sena au fost închise publicului. Pentru Sfânta Liturghie de duminică a fost deschisă doar o intrare laterală iar pentru fluidizarea controlului, credincioșii au fost îndemnați să nu vină cu genți asupra lor. Cu toate acestea, mulți nu au reușit să intre și au rămas în jurul lăcașului de cult.

”Au trecut 48 de ore”, a spus la începutul Sfintei Liturghii cardinalul André Vingt-Trois. ”Parisul a trecut printr-o perioadă dintre cele mai critice din istoria sa, printr-un episod dintre cele mai dramatice. Oameni și femei au fost asasinați în mod sălbatic, aducând tristețe și moarte în multe familii”. ”Suntem aici”, a mai spus cardinalul care a salutat valul de solidaritate din rândul parizienilor, ”ca să împărtășim durerea familiilor îndoliate, ca să ne rugăm pentru cei care au ajuns la spital și se află în mâna medicilor care caută încă să mai salveze viața cuiva, pentru orașul nostru și pentru țara noastră”.

A doua zi după atentate, sâmbătă, 14 noiembrie, cardinalul secretar de Stat Pietro Parolin a trimis în numele Sfântului Părinte un mesaj de condoleanțe în care se afirmă că ”Sanctitatea sa se alătură prin rugăciune suferinței familiilor încercate de această dramă precum și durerii poporului francez”. Pontiful și-a exprimat sprijinul său față de toți parizienii, dând asigurarea ”apropierii sale spirituale” față de toți cei care au venit în ajutorul victimelor. El a cerut lui Dumnezeu, Părintele milostivirii, să primească victimele ”în pacea luminii sale” și să acorde ”mângâiere și speranță celor răniți și rudelor acestora”. În urma atentatelor care au șocat capitala Franței, papa Francisc a condamnat cu vigoare încă o dată ”violența care nu poate să rezolve nimic”. Sfântul Părinte înalță rugăciuni pentru ca Dumnezeu ”să inspire tuturor gânduri de pace și de solidaritate și să reverse asupra familiilor încercate și asupra tuturor francezilor belșugul binecuvântărilor sale”.

(rv – A. Dancă)








All the contents on this site are copyrighted ©.