Papa Francisc în SUA: interviu cu secretarul general al ONU

RV 15 septembrie 2015. Vizita papei Francisc la ONU pe 25 septembrie a.c. este mult aşteptată:  spune secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, cu puţin timp înainte de călătoria papei Francisc în America într-un interviu realizat pentru Radio Vatican de corespondentul la New York al cotidianului italian „La Stampa”. Principalele teme abordate de liderul Organizației Națiunilor Unite sunt: migrațiile, războiul din Siria, schimbările climatice, agenda ONU pentru dezvoltarea și rolul Papei în lume. Secretarul Ban Ki-moon, la microfonul Radio Vatican:

• „Așteptăm cu nerăbdare şi mult entuziasm vizita Sanctității Sale papa Francisc. Aceasta va fi a patra întâlnire a mea cu Papa, dar prima sa vizită la ONU. În istoria relațiilor dintre Națiunile Unite și Vatican, cred că aceasta este prima oară când un Succesor al lui Petru face o vizită la Organizația Națiunilor Unite în timpul lucrărilor unei Adunări Generale. Este o persoană umilă, cu o profundă  umanitate, este un om a cărui voce are o importanță morală foarte mare la nivel mondial. Mai ales în această lume, care se confruntă în prezent cu multe conflicte, refugiați și migraţi, multe încălcări ale drepturilor omului şi schimbări climatice. Avem nevoie într-adevăr de o voce puternică, precum cea a Papei, care să ne amintească valorile morale ale umanităţii. Acest eveniment va reuni peste 150 de șefi de stat și de guvern din lume, inclusiv Papa: nu ne putem imagina o întâlnire a liderilor mondiali mai mare, mai semnificativă, mai importantă decât aceasta. Îi sunt recunoscător Pontifului pentru călăuzirea sa milostivă pentru pace și în favoarea umanităţii.

În Marea Mediterană, este în curs de desfășurare o criză a migranţilor. Recent, dumneavoastră aţi vorbit cu mai mulți lideri europeni. Credeți că Europa ar trebui să facă mai mult pentru a-i primi pe refugiaţi?
• „Salut inițiativa și solidaritatea de care dau dovadă șefii de stat și de guvern, dar în același timp, având în vedere gravitatea și proporțiile acestei crize, mă aşteptam ca liderii europeni să fi făcut mai mult. Oamenii care fug de război și persecuție trebuie să fie protejaţi în mod adecvat și rapid. Aceasta este o provocare fără precedent pentru întreaga lume, în special pentru Europa. Trebuie să constat că Bătrânul continent și locuitorii săi au beneficiat de acest tip de migrație, în căutarea libertăţii, și de cele mai bune oportunități. Acum, când țările europene constituie cea mai mare și mai prosperă economie din lume, sperăm ca şi ele să dea dovadă de solidaritate globală și de conducere milostivă, având grijă, în acelaşi timp, de toate aceste situații umanitare.

Mulți dintre refugiați sunt din Siria. Potrivit Moscovei, acum există consilieri militari ruşi care lucrează pe teren. Vedeţi în această riscul unei ulterioare escaladări militare în Siria?
• „Nu există o soluție militară. Ei se luptă de ani de zile, mai bine de patru ani și jumătate; au murit peste 250 000 de persoane, există 4 milioane de refugiați și 12 milioane de persoane sunt direct implicate în această criză. Am cerut în mod repetat rezolvarea acestei situații, printr-un dialog politic. În luna iunie 2012, a fost semnat  la Geneva un acord bun, în urma căruia am încercat – prin trimisul meu special – să înființăm grupuri de lucru în domeniul protecției și securităţii militare, pentru reconciliere și dezvoltare a infrastructurii, cât şi în domeniul politic constituțional. A fost o încercare de a extinde spațiul politic pentru a rezolva conflictul. Cer cu stăruinţă membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate să se reunească, să-şi pună împreună forţele și să arate unitate în intenţiile lor, în acest moment dificil.

De multe ori creștinii sunt victime ale violenței în Orientul Mijlociu și în multe alte regiuni. Organizația Națiunilor Unite poate ajuta oprirea acestor persecuţii?
• „Nu ar trebui să existe nicio discriminare bazată pe religie sau etnie. Este absolut inacceptabil ca persoanele să fie discriminate pe baza convingerilor religioase, în funcţie de cine iubesc sau în cine cred... Mai ales când vine vorba de migranți și refugiați, aceştia ar trebui să fie trataţi cu omenie și responsabilitate, în conformitate cu protecția Convenției internaționale a refugiaților, a Dreptului internaţional umanitar și a Drepturilor omului. Prin urmare, încă o dată cer urgent liderilor europeni care vor deschide granițele, să oferă asistența umanitară necesară. Trebuie să avem compasiune față de acești oameni.

Enciclica „«Laudato Si’». Despre ocrotirea casei noastre comune” a Sfântului Părinte va fi prezentă la Conferința internaţională privind schimbările climatice, care va avea loc la Paris, la sfârşitul acestui an. Recent însă, președintele francez Hollande a avertizat un posibil faliment al negocierilor, mai ales dacă nu este rezolvată problema finanţării naţiunilor aflate în situaţii de urgenţă. Ce lipseşte încă pentru ca la Paris să se ajungă la un acord global asupra schimbărilor climatice?
• „În primul rând, eu îi sunt recunoscător Sanctității Sale papa Francis pentru enciclica sa, publicată în luna iunie a.c.. Când am fost primit de el în audiență, în luna aprilie a.c.., mi-a spus că se va angaja ferm pentru a lucra împreună cu ONU în soluționarea problemelor și a fenomenelor legate de schimbări climatice. Papa Francisc îmi spunea atunci că «a nu reduce emisiile de gaze cu efect de seră este din punct de vedere moral inacceptabil». Pământul este singurul loc în care omenirea poate trăi, iar generațiile care urmează trebuie să poată beneficia în continuare de o viață în armonie cu natura înconjurătoare. Privitor la aceste negocieri, eu sunt preocupat în prezent de ritmul lent al acestora. De aceea, am înțeles ce a spus președintele francez Hollande, iar în ceea ce privește sprijinul financiar, lucrăm îndeaproape cu el, cancelarul german, doamna Angela Merkel şi președintele din Peru, Humala. De asemenea lucrăm împreună cu președintele Băncii Mondiale, cu șefii de la Fondul Monetar Internațional și secretarul general al Institutului de Statistică Unesco, pentru a prezenta un plan politic credibil, pentru a găsi 100 de miliarde de dolari până în 2020 şi a putea oferi apoi 100 de milioane de dolari/an ţărilor mai puţin dezvoltate, în special statelor insulare. Aceste țări nu sunt responsabile de fenomenele climatice și nu au nicio modalitate de a asigura o atenuare sau o adaptare la această situații. Sper să putem găsi acești bani și să oferim asistență financiară și tehnologică, în scopul de a găsi un acord universal la Paris, în luna decembrie 2015.

Următoarea Adunare Generală ONU va aborda Agenda de dezvoltare durabilă post-2015. Care sunt punctele cheie pentru problemele sărăciei și inegalității economice? Ce se va face pentru o «economie în slujba omului», aşa cum a cerut papa Francis pe parcursul recentei sale vizite în Bolivia?
• „Spre sfârşitul acestei luni [septembrie 2015], liderii mondiali vor veni la Națiunile Unite și vor adopta Agenda pentru dezvoltare durabilă, care include 17 obiective de dezvoltare. Aceste obiective reprezintă o viziune de schimbare pe termen lung și cu un spectru larg al liderilor mondiali, pentru a face aceasta lume mai bună, o lume în care nimeni să nu fie lăsat în urmă, astfel încât toți oamenii care trăiesc pe Pământ să poată trăi cu demnitate și în armonie cu natura, cu Pământul, singurul loc pe care trăim. Agenda pentru dezvoltare durabilă cuprinde toate aspectele vieții noastre, inclusiv eradicarea sărăciei. Toate acestea sunt centrate pe om și ecologie. Noi trebuie să învățăm să trăim în armonie cu planeta noastră Terra, cu natura. Acestea sunt pe scurt obiective de dezvoltare durabilă. Mă aștept ca toate statele membre ONU să reflecte asupra acestor 17 puncte şi să le includă în politicile lor naționale din domeniul economiei, societății și mediului. Totodată, se aşteaptă ca statele lumii să propună legi naționale obligatorii, astfel ca în ​​anul 2030 să putem trăi într-o lume bazată pe: prosperitate, bunăstare, egalitate și dreptate. Toate acestea presupun o bună guvernanță și societăţi democratice pașnice. În mod personal, sper ca pe baza acestor obiective de dezvoltare durabilă să putem face această lume mai bună pentru toți, o lume în care nimeni nu va fi lăsat în urmă.

Ce credeţi despre acordul nuclear cu Iranul?
• „Am salutat călduros acest acord nuclear, semnat între grupul „P5 + 1 și Iran”. Sunt conștient că există îngrijorări cu privire la acesta și multe critici. Dar, din câte ştiu, în calitate de secretar general al ONU și din experiența mea personală în calitate de negociator – când m-am ocupat cu problemele nucleare ale Coreei de Nord – cred că acesta este un acord mult mai bun, mai bine structurat și mai riguros, care va putea opri Iranul să achiziționeze arme nucleare în viitorul apropiat. Aşadar, eu chiar sper ca acest acord să fie ratificat de toate părțile implicate; Naţiunilor Unite sunt gata să garanteze implementarea acestui acord, monitorizând și verificând, prin intermediul Agenției internaționale pentru energie atomică. Acesta va fi, de asemenea, o contribuție pentru a aduce pacea şi siguranţa în Orientul Mijlociu, si nu numai.

(rv – Paolo Mastrolilli – redacţia română RV)