2015-07-11 18:43:00

Papa în Paraguay. Sf. Liturghie la sanctuarul din Caacupé


RV 11 iul 2015. ”Asemenea Mariei, femeile din Paraguay au trecut prin momente grele, dar cu ajutorul credinței, au avut capacitatea de a ridica de la pământ o țară distrusă de război”: a spus papa Francisc la predica Sfintei Liturghii celebrată sâmbătă, 11 iulie 2015, la sanctuarul Maicii Domnului din Caacupé, nu departe de Asunción, în cadrul călătoriei sale apostolice în Paraguay. Ritul sacru a început la ora locală 10.30 (ora României 17.30).

La un sanctuar marian, a continuat Pontiful, noi, fiii, ne întâlnim cu Mama noastră și între noi ne aducem aminte că suntem frați. Sanctuarul ”este un loc de sărbătoare, de întâlnire, de familie. Venim să-i prezentăm necesitățile noastre, venim să aducem mulțumire, să cerem iertare și să începem din nou. Câte botezuri, câte vocații la preoție și la viața consacrată, câte logodne și căsătorii s-au născut la picioarele Mamei noastre! Câte lacrimi, câte plecări! Venim întotdeauna cu viața noastră, pentru că aici suntem acasă și lucrul cel mai bun este să știi că cineva te așteaptă. Ca de atâtea ori, am venit pentru că vrem să reînnoim energiile noastre ca să trăim bucuria Evangheliei”. În acest sens, a recunoscut papa Francisc, sanctuarul marian de la Caacupé este ”o parte vitală a poporului paraguayan”, după cum se spune într-un cunoscut cântec dedicat Fecioarei Maria.

Referindu-se la lecturile biblice ale Sfintei Liturghii, luate de la sărbătoarea Neprihănitei Zămisliri, papa Francisc a subliniat că ”la Evanghelie am ascultat vestirea îngerului care îi spune Mariei: «Bucură-te, cea plină de har, Domnul este cu tine» (Lc 1,28). Bucură-te, Marie, bucură-te! În fața acestui cuvânt, ea a rămas tulburată și se întreba ce vrea să spună. Nu înțelegea mult din ceea ce se întâmpla. Dar a înțeles că venea de la Dumnezeu și a spus «da», a spus «da» visului lui Dumnezeu, planului lui Dumnezeu, voinței lui Dumnezeu”.
● «Un ”da” care, după cum știm, nu a fost deloc ușor de trăit. Un ”da” care nu a copleșit-o cu privilegii sau onoruri căci, cum va spune Simeon în profeția sa, ”iar ție o sabie îți va străpunge sufletul” (Lc 2,35). Și cât de mult l-a străpuns! De aceea o iubim atât de mult și găsim în ea o adevărată Mamă care ne ajută să menținem vie credința și speranța în mijlocul situațiilor complicate. Urmând profeția lui Simeon, ne va prinde bine să reparcurgem trei momente grele din viața Mariei».

Primul moment la care s-a referit Sfântul Părinte la predica celebrării euharistice este nașterea lui Isus. «Nu era loc pentru ei», se citește în Evanghelie (Lc 2,7). ”Nu aveau o casă, o locuință în care să-l primească pe fiul lor. Nu era spațiu în care să-l aducă pe lume. Și nici o familie vecină. Erau singuri. Singurul loc disponibil era un grajd de animale. Iar în gândul ei răsunau cu siguranță cuvintele îngerului: «Bucură-te, Marie, Domnul este cu tine». Iar ea ar fi putut să se întrebe: acum unde e?”

Al doilea moment este fuga în Egipt. ”Au trebuit să plece, să meargă în exil. Acolo nu doar că nu aveau un loc, o familie, dar chiar și viața lor era în pericol. Au trebuit să pornească la drum într-o țară străină. Au fost migranți persecutați de lăcomia și zgârcenia împăratului. Dar și acolo ar fi putut să se întrebe: unde este ceea ce mi-a spus îngerul?”

Al treilea moment este moartea lui Isus pe cruce. ”Nu există situație mai grea pentru o mamă decât să însoțească moartea unui fiu. Sunt momente sfâșietoare. Și iată, o vedem pe Maria, la picioarele crucii, ca pe orice mamă, tare, fără să se abată, care îl însoțește pe Fiul ei până la moarte, și încă moartea pe cruce. Și atunci ar fi putut să se întrebe: unde este ceea ce mi-a spus îngerul? Mai târziu, o vedem cum îi ține uniți și îi susține pe discipoli”.
● «Contemplăm viața ei și ne simțim înțeleși, acceptați. Putem să ne așezăm pentru rugăciune și să folosim un limbaj comun în fața unei serii de situații pe care le trăim zi de zi. Ne putem identifica în multe situații din viața ei, îi putem povesti realitățile noastre pentru că ea le înțelege».

Maria, a continuat papa Francisc, ”este femeia de credință, este Maica Bisericii, ea a crezut. Viața ei este dovada că Dumnezeu nu dezamăgește, că Dumnezeu nu-l părăsește pe poporul său, chiar dacă sunt momente sau situații în care se pare că El nu ar exista. Ea a fost prima discipolă care l-a însoțit pe Fiul ei și a sprijinit speranța apostolilor în momentele grele. Erau închiși, cine știe cu câte chei de teamă, în cenaclu. A fost femeia care era atentă și a știut să spună, când părea că bucuria și sărbătoarea era pe sfârșite: «Uite, nu mai au vin» (In 2,3). A fost femeia care a știut să meargă și să stea cu verișoara ei «aproape trei luni» (Lc 1,56), ca să nu fie singură la naștere. Aceasta este Mama noastră, atât de bună, atât de darnică, o Mamă care ne însoțește în viața noastră”.

Dacă toate acestea, a reluat Sfântul Părinte, noi le știm din Evanghelie, știm însă că, ”pe acest pământ, Maria este Mama care a fost alături de noi în atâtea situații grele. Acest sanctuar păstrează cu gelozie memoria unui popor care știe că Maria este Mamă și că a fost și este alături de fiii ei”.
● «A fost și rămâne în spitalele noastre, în școlile noastre, în casele noastre. A fost și rămâne cu noi la muncă și pe cale. A fost și rămâne la masa din orice casă. A fost și rămâne în formarea patriei, făcând din noi o națiune. Întotdeauna, cu o prezență discretă și tăcută. În privirea unui monument, a unei iconițe sau a unei medalii, sub semnul unui rozariu, știm că nu suntem singuri, că ea ne însoțește».

Maria ”a vrut să rămână întotdeauna în mijlocul poporului ei, alături de fiii ei, de familia ei. Urmându-l întotdeauna pe Isus, de partea mulțimii. Ca bună mamă, nu a vrut să-i abandoneze pe ai săi, ci dimpotrivă, s-a lăsat găsită întotdeauna acolo unde fiul putea să aibă nevoie de ea. Și aceasta, numai pentru că este Mamă”. ”O mamă care a învățat să asculte și să trăiască în mijlocul atâtor greutăți din acel «Nu te teme... Domnul este cu tine» (Lc 1,30.28). O mamă care continuă să ne spună: «Orice vă va spune, să faceți» (In 2,5). Acesta este îndemnul ei constant și continuu: «Orice vă va spune, să faceți». Nu are un program propriu, nu vine să ne spună nimic nou, îi place doar să fie prezentă și cu credința ei însoțește credința noastră”.
● «Voi știți bine, ați făcut experiența celor pe care le împărtășim acum. Voi toți, toți paraguayenii au memoria vie a unui popor care a trăit în propria carne aceste cuvinte ale Evangheliei. Și aș vrea să mă refer în chip deosebit la voi, femei și mame paraguayene, care cu mare curaj și abnegație, ați știut să ridicați de la pământ o țară distrusă, prăbușită, copleșită de război. Voi aveți memoria, patrimoniul genetic al celor care au reclădit viața, credința, demnitatea poporului vostru, împreună cu Maria. Ați trăit situații foarte, dar foarte grele, care după gândirea comună ar fi contrare oricărei credințe. Voi, în schimb, conduse și sprijinite de Fecioara Maria, ați continuat să credeți, ba chiar «să sperați împotriva oricărei speranțe» (Rm 4,18). Când totul părea să se prăbușească, împreună cu Maria voi spuneați: «nu ne temem, Domnul este cu noi, este cu poporul nostru, cu familiile noastre, facem ceea ce El ne spune». Aici ați găsit în trecut și găsiți în prezent tăria de a nu lăsa ca această țară să ajungă în haos. Dumnezeu să binecuvânteze această tenacitate, Dumnezeu să binecuvânteze și să întărească credința voastră, Dumnezeu să binecuvânteze femeia paraguayană, cea mai glorioasă din America!»

Cuvintele îngerului ”Bucură-te, Domnul este cu tine!” reprezintă o chemare de a nu pierde memoria, de a nu pierde rădăcinile, numeroasele mărturii pe care le-ați primit de la cei care cred și sunt pusă în pericol de luptele lor. O credință care s-a făcut viață, o viață care s-a făcut speranță și o speranță care ne duce să precedem în caritate. Fiți voi înșivă purtătorii acestei credinței, purtătorii acestei vieți, purtătorii acestei speranțe! Voi, paraguayenii, fiți constructorii acestora astăzi și în viitor”.

În fine, papa Francisc a îndemnat credincioșii prezenți să recite cu glas tare, toți împreună, cuvintele care însoțesc cântecele sanctuarului: ”În Edenul tău de la Caacupé, poporul tău, Fecioară preacurată, îți aduce iubirea și credința sa”.

Înainte de binecuvântarea finală, papa Francisc a reînnoit Actul de încredințare a Paraguayului către Neprihănita Fecioara Maria, săvârșit de Sfântul Ioan Paul al II-lea în cadrul călătoriei sale apostolice din 1988 la același sanctuar al Maicii Domnului.

Din agenda de sâmbătă a călătoriei apostolice efectuată de papa Francisc în Paraguay, menționăm, întâlnirea cu reprezentanții societății civile, la ora locală 16.30 (ora României 23.30), și rugăciunea vesperelor în catedrala din Asunción, la care participă preoții, persoanele consacrate, seminariștii și reprezentanții mișcărilor bisericești.

(rv – A. Dancă)








All the contents on this site are copyrighted ©.