Angelus. Papa Francisc: unii confundă învierea cu reîncarnarea

RV 28 iun 2015. Toți cei care sunt pradă disperării și obosiți de moarte pot începe o nouă viață dacă își pun încrederea în Isus și în iubirea lui: a spus papa Francisc la rugăciunea ”Îngerul Domnului”, recitată duminică la amiază în Piața Sfântul Petru. În ciuda temperaturii deosebit de mari, zeci de mii de credincioși au venit din nou în fața bazilicii vaticane pentru a se ruga împreună cu Succesorul lui Petru tradiționalul antifon marian ”Angelus Domini”. La saluturile în alte limbi, Sfântul Părinte a menționat ”Bunicii din Sydney”, asociație de emigranți în Australia care au venit la rugăciune împreună cu nepoții, precum și copiii din Chernobyl și grupurile de voluntari.

Să ascultăm alocuțiunea Sfântului Părinte de la rugăciunea ”Angelus”, care pornește de la lecturile biblice proclamate la Sfânta Liturghie în această duminică, a XIII-a din timpul liturgic de peste an din ritul roman sau latin. 
• «Dragi frați și surori, bună ziua! Evanghelia de astăzi prezintă relatarea învierii unei fetițe de doisprezece ani, fiica unui conducător al sinagogii, care se aruncă la picioarele lui Isus și îl roagă: ”Fetița mea e pe moarte. Vino și pune-ți mâinile peste ea ca să fie vindecată și să trăiască!” (Mc 5,23). În această rugăciune simțim preocuparea oricărui tată pentru viața și binele copiilor săi. Dar simțim și marea credință pe care acel om o are în Isus. Și când sosește știrea că fetița a murit, Isus îi spune: ”Nu te teme, crede numai!” (v. 36). Insuflă curaj, acest cuvânt al lui Isus! Și o spune de atâtea ori pentru noi: ”Nu te teme, crede numai!”. Intrând în casă, Domnul îi dă afară pe cei care plângeau și boceau, și se adresează copilei spunându-i: ”Fetiță, îți spun scoală-te!” (v. 41). Și imediat copila s-a ridicat și a început să umble. Aici se vede puterea absolută a lui Isus asupra morții trupești, care pentru El este ca un somn din care poate să ne trezească.

În interiorul acestei relatări, evanghelistul introduce un alt episod: vindecarea unei femei care de doisprezece ani avea hemoragie. Din cauza acestei boli care, după cultura timpului, o făcea ”impură”, ea trebuia să evite orice contact uman: sărmana, era condamnată la o moarte civilă! Această femeie anonimă, în mijlocul mulțimii care îl urma pe Isus, își spune: ”De voi atinge chiar și numai hainele lui, mă voi vindeca” (v. 28). Și așa s-a întâmplat: nevoia de a fi eliberată o împinge să îndrăznească și credința ”smulge”, pentru a spune astfel, vindecarea de la Domnul. Cine crede îl ”atinge” pe Isus și ia de la El harul care mântuiește. Aceasta este credința: a-l atinge pe Isus și a lua de la El harul care mântuiește. Ne mântuiește, ne salvează viața spirituală, ne salvează de atâtea probleme. Isus își dă seama și, în mijlocul mulțimii, caută chipul acelei femei. Ea vine în față tremurând și El îi spune: ”Fiică, credința ta te-a mântuit!” (v. 34). Este glasul Tatălui ceresc care vorbește în Isus: ”Fiică, nu ești blestemată, nu ești exclusă, ești fiica mea!”. Și de fiecare dată când Isus se apropie de noi, când noi mergem la El cu credință, simțim aceste cuvinte ale Tatălui: ”Fiule, tu ești fiul meu, tu ești fiica mea! Tu ești vindecat, ești vindecată. Eu iert totul tuturor. Eu îi vindec pe toți de orice”.

Aceste două episoade – o vindecare și o înviere din morți – au un singur centru: credința. Mesajul este clar și poate fi cuprins într-o întrebare: ”credem că Isus ne poate vindeca și ne poate trezi din moarte?” Întreaga Evanghelie a fost scrisă în lumina acestei credințe: Isus a înviat, a învins moartea și, prin această biruință, și noi vom învia. Această credință, care pentru primii creștini era sigură, poate să se întunece și să devină nesigură, până la punctul că unii confundă învierea cu reîncarnarea. Cuvântul lui Dumnezeu din această duminică ne îndeamnă să trăim în certitudinea învierii: Isus este Domnul, Isus are putere asupra răului și a morții, și vrea să ne conducă în casa Tatălui, unde domnește viața. Și acolo ne vom întâlni cu toții, noi toți, cei care suntem aici în Piață, ne vom întâlni în casa Tatălui, în viața pe care Isus ne-o va dărui.

Învierea lui Cristos acționează în istorie ca principiu de reînnoire și speranță. Oricine este disperat și obosit de moarte, dacă se încrede în Isus și în iubirea sa, poate să înceapă din nou să trăiască. Și a începe o nouă viață, a schimba viața, este un mod de a învia. Credința este o forță de viață, dă plinătate umanității noastre; și cel care crede în Cristos trebuie să se recunoască, pentru că promovează viața în orice situație, pentru a-i face pe toți să simtă, mai ales pe cei mai slabi, iubirea lui Dumnezeu care eliberează și mântuiește. Să-i cerem Domnului, prin mijlocirea Fecioarei Maria, darul unei credințe tari și curajoase, care să ne facă să răspândim speranță și viață în mijlocul fraților noștri».

După rugăciunea ”Îngerul Domnului”, Sfântul Părinte a salutat romanii prezenți și grupurile de pelerini, menționând în mod special participanții la marșul ”Un pământ, o familie umană”, încurajând ”colaborarea între persoane și asociații de diferite religii pentru promovarea unei ecologii integrale”. Cu gândul la apropiata sa călătorie apostolică în America Latină, de la 5 la 13 iulie, Papa a salutat cu afecțiune grupul de bolivieni cu rezidența în Italia, care au venit în Piața Sfântul Petru purtând în pelerinaj imagini ale Fecioarei Maria reprezentative pentru această țară andină. În fine, un salut adresat cicliștilor și motocicliștilor din Italia, precum și amatorilor mașinilor de epocă, de la care a Pontiful a primit un răspuns de o sonoritate motorizată ușor de recunoscut.

Primiți acum și Binecuvântarea Apostolică a papei Francisc, invocată duminică la rugăciunea ”Angelus” în Piața Sfântul Petru, binecuvântare ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.

(rv – A. Dancă)