Snagov. Sfințirea bisericii carmeliților. Rupnik: cea mai reușită din Europa

30 mai 2015. Sâmbătă, 30 mai a.c. a fost sfințită biserica complexului mănăstiresc al Părinților Carmeliți Desculți de la Ciofliceni (Snagov), în cadrul celebrării unei Sfinte Liturghii solemne prezidată de PS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de București.

Evenimentul a avut loc în contextul Anului Vieții Consacrate și a împlinirii, în 2015, a cinci sute de ani de la nașterea Sfintei Tereza de Avila  (1515-1582), numită şi Tereza cea Mare. Locul deosebit ocupat de Sfânta Tereza în rândul sfinților se datorează nu doar importanței activității de reformare a mănăstirilor de călugări și călugărițelor din ordinul Carmelit, dar și învățăturilor sufletești pentru trăirea vieții creștine lăsate într-o serie de scrieri care i-au adus titlul de  "Învăţător al Bisericii", acordat de Papa Paul al VI-lea la 27 septembrie 1970.

Cu prilejul împlinirii a 5 secole de la nașterea reformatoarei mănăstirilor carmelite, Papa Francisc i-a trimis, pe 28 martie a.c. o scrisoare preotului Saverio Cannistrà,  prepozit general al Părinților Carmeliți Desculți. Vă propunem un fragment din această scrisoare, în care se evidențiază semnificația întâlnirii Sfintei Tereza cu Isus, concretizată în efectele de har care aveau să-i schimbe existența: "Din momentul întâlnirii cu Isus, Sfânta Tereza 'a trăit o altă viață', transmițând neobosit Evanghelia (cfr Viața, 23, 1). Dornică să slujească Biserica, în fața marilor probleme din timpul său,  nu s-a limitat să le privească ca pe o simplă realitate înconjurătoare. În ciuda condiției sale de femeie și a problemelor de sănătate, a decis, cum spunea ea: 'să fac puținul care depindea de mine… adică să urmez sfaturile evanghelice cu toată perfecțiunea posibilă, făcând astfel încât și călugărițele din această mănăstire să facă același lucru" (Papa Francisc: Scrisoare adresată pe  prepozitului general al Părinților Carmeliți Desculți, la împlinirea a 500 de ani de la nașterea Sfintei Tereza de Avila, în data de 28 martie 2015)

Revenind la complexul mănăstiresc de la Ciofliceni, un comunicat al Biroului de Presă al Arhidiecezei Romano-Catolice de București ne informează că întregul ansamblu monahal îmbină într-un mod unic și armonios elemente arhitecturale occidentale (catolic - italian) cu cele specific românești, fiind opera comună a unui arhitect ortodox român, Tudor Rădulescu, și a unui arhitect catolic sloven, Andrej Stepancic.

Preotul Antonio Prestipino, din rândul Părinților Carmeliți Desculți (OCD), italian de origine, cel care s-a ocupat de întregul proiect de construcție încă de la începutul lucrărilor a explicat astfel alegerile arhitecturale: „Aflându-ne într-o țară cu tradiții de valoare, dar diferite, am dorit să realizăm o mănăstire în care cele două culturi să se îmbine și să se întrepătrundă”.

Mozaicurile şi vitraliile din biserica mănăstirii au fost realizate de maestrul Marko Ivan Rupnik, preot iezuit, conducătorul şcolii internaţionale de artă Centrul Aletti din Roma, considerat cel mai mare creator de mozaicuri sacre de talie internațională. Referindu-se la întregul ansamblu, Marko Rupnik a spus: „Este cea mai reușită, din punct de vedere arhitectural și teologic, dintre construcțiile religioase moderne din Europa”.

Din comunicat aflăm totodată că părinți carmeliți desculți – care se dedică îndeosebi vieţii contemplative, dar și predicării, îndrumării spirituale, organizării de reculegeri și exerciții spirituale, precum și activității misionare – au venit în România în anul 2000, comunitatea aparținând de Provincia italiană din regiunea Veneto. În primii ani au locuit într-un apartament din Bucureşti, iar în 2003 au început proiectul de construire a unui ansamblu mănăstiresc la Ciofliceni (Snagov) – un sat aflat la circa 30 km de București. Construirea bisericii a început în 2012, odată cu finalizarea ei încheindu-se şi construcţia întregului ansamblu mănăstiresc.

IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de București, a declarat biserica mănăstirii sanctuar marian al Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti. Biserica a fost închinată Sfintei Fecioare Maria de pe Muntele Carmel, cu hramul la 16 iulie.

R.V./A.M.