Kurt Koch: prematur, un ”trialog” între creștini, evrei și musulmani

RV 25 mag 2015. Președintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor, cardinalul Kurt Koch, efectuează de la 25 la 29 mai o vizită oficială în Serbia. Din punctul de vedere al relațiilor ecumenice, momentul principal îl reprezintă întâlnirea, pe 28 mai, cu patriarhul ortodox Irineu. În afară de cele mai înalte autorități ale statului, cardinalul Koch va avea întâlniri cu episcopii catolici din Serbia și va efectua o vizită în dieceza de Subotica.

Cardinalul participă în aceste zile și la simpozionului ecumenic internațional ”Una, sfântă, «comună» și apostolică Biserică a lui Cristos”, organizat de arhidieceza catolică de Belgrad în colaborare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității din Belgrad. Manifestarea este dedicată teologului Yves Congar, despre care vor prezenta studii și conferințe teologi catolici și ortodocși din Serbia, Croația, Slovenia și din Bosnia și Herțegovina.

”Realizarea acestui simpozion a fost un gest relevant de bună voință din partea Facultății de Teologie Ortodoxă”, a spus la agenția SIR arhiepiscopul de Belgrad, mons. Stanislaw Hocevar. Prelatul catolic a evidențiat în acest context și angajarea mitropoliților sârbi în cadrul Comisiei mixte internaționale pentru dialogul dintre catolici și ortodocși, drept care s-ar putea spune că vizita cardinalului Koch ”confirmă bunele raporturi pe care le avem cu Biserica ortodoxă sârbă”: a mai spus arhiepiscopul romano-catolic de Belgrad.

Cardinalul Koch a participat săptămâna trecută la un important simpozion organizat la Washington cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la declarația conciliară ”Nostra Aetate” privind relațiile Bisericii catolice cu religiile non-creștine. Manifestarea culturală, găzduită de Universitatea Catolică a Americii, a analizat în mod special dialogul cu evreii și musulmanii. Au intervenit, printre alții, președintele Consiliului Pontifical pentru Dialogul inter-religios, cardinalul Jean-Louis Tauran, arhiepiscopul de New York, cardinalul Timothy Dolan, și cardinalul Kurt Koch, care explică pentru Radio Vatican importanța și obiectivele manifestării:
• «Tema simpozionului ne-a făcut să analizăm efectele pe care le-a avut ”Nostra Aetate” în acești 50 de ani. A fost important să ne amintim conținutul acestei Declarații, care a recunoscut încă o dată legăturile profunde dintre religia ebraică și Biserica catolică și faptul că avem o moștenire comună pe care trebuie să o aprofundăm. Evident, s-a reafirmat condamnarea oricărei forme de anti-semitism. Eu – spune card. Koch – trebuia să prezint modul în care papii de după Conciliul Vatican II – Paul al VI-lea, Ioan Paul al II-lea, Benedict al XVI-lea și Francisc – s-au bazat la modul absolut pe ”Nostra Aetate” și cum au aprofundat și susținut convingerea fermă a legăturii strânse dintre ebraism și creștinism. Ioan Paul al II-lea a exprimat acest adevăr în cuvinte foarte frumoase: raportul dintre Biserica catolică și ebraism nu este unul exterior, ci interior, și în realitate, face parte din însăși Biserica catolică. E semnificativ faptul că toți papii au urmat și aprofundat această linie. ”Nostra Aetate” influențează tot mai mult viața de zi cu zi a Bisericii și marea provocare constă în a face astfel încât această nouă viziune a proximității între evrei și catolici să aducă roade în viața concretă».

Cu ce speranțe priviți la viitorul acestui dialog? Credeți că se prevede în viitorul apropiat un dialog între creștini, musulmani și evrei, cele trei religii abramitice?
• «Până acum am avut colocvii bilaterale, și anume între Biserica catolică și evrei, și între Biserica catolică și musulmani. Cred că e prea devreme să vorbim de un ”trialog” între creștini, evrei și musulmani din moment ce pentru noi, creștinii, diferențele sunt foarte evidente. Islamul este o religie care a luat naștere după creștinism dar care în același timp se înțelege pe sine drept o completare a creștinismului, în timp ce ebraismul este ”mama”, fundamentul pe care se sprijină creștinismul. De aceea nu se pot pune pe același plan aceste două dialoguri. E adevărat că astăzi ne place să vorbim de un ”ecumenism abramitic”, și e just să fie astfel, pentru că toate cele trei religii fac referință la patriarhul biblic Abraham. Dar pe de altă parte e adevărat că avem o interpretare diferită – creștină, musulmană și ebraică – despre Abraham, dar și această diferență trebuie să facă parte din dialog».

(rv – A. Dancă)