Sanctuarul "Fecioara Rozariului” din Madhu: rugă pentru consolidarea păcii

Din programul de miercuri, 14 ianuarie, al călătoriei Pontifului în Sri Lanka face parte și vizita la Sanctuarul Fecioarei Rozariului din Madhu, locaș cu o istorie depănată de-a lungul a patru secole.

Originile sanctuarului se află în secolul al XVI-lea, mai precis în 1544 când regele Sankili, al ținutului Jaffna, poruncește masacrarea a 600 de creștini din Mannar, care fuseseră convertiți la creștinism de către portughezii ajunși la Ceylon în 1505, de teama extinderii influenței portugheze în teritoriu.

Puținii credincioși scăpați cu viață din masacru au amenajat în junglă un mic loc de rugăciune, în care au așezat statuia care se află în prezent în sanctuarul dedicat Sfintei Fecioare a Rozariului.

În 1583, unii creștini fugiți din nou din cauza persecuțiilor din Mannar au început construirea unor biserici în ținuturile din împrejurimi. Una dintre acestea se află la Mantai, reprezentând primul locaș în care a fost găzduită statuia Maicii Domnului, cinstită cu numele Doamna Noastră din Madhu.

Olandezii debarcați la Ceylon în 1656 au dat curs unei violente persecuții împotriva catolicilor. Treizeci de familii catolice au căutat atunci refugiu dintr-un sat în altul, ducând cu ei statuia, stabilindu-se într-un final, în 1670, la Maruthamadhu, locul în care se află în prezent sanctuarul. Și alți catolici scăpați cu viață din furia persecuțiilor olandeze se adună în acel loc. Printre ei se afla și o femeie portugheză, Helene, căreia i se datorează construirea primei mici biserici dedicate Doamnei Noastre din Madhu, ulterior răspândindu-se în întreg ținutul Ceylon faima Fecioarei din Madhu, ca vindecătoare și protectoare împotriva mușcăturilor de șarpe.

Odată cu sosirea pe insulă a preotului Iosif Vaz, în 1687, catolicismul cunoaște o nouă înflorire, Madhu devenind în 1706 un centru misionar. Actuala construcție a început în 1872, când a fost pusă piatra de temelie a Sanctuarului. Un legat pontifical a încoronat statuia în 1924, în numele Papei Pius  al XI-lea.  Consacrarea bisericii a avut loc în 1944.

Sanctuarul marian din Madhu a fost dintotdeauna un loc de rugăciune respectat și frecventat de credincioși catolici și de alte religii. În ciuda acestui fapt, zona sanctuarului a fost implicată în mod forțat în conflictul izbucnit în trecut între rebelii tamil și forțele guvernamentale.

Episcopii au reușit să facă din Madhu o zonă demilitarizată, garantând securitatea pelerinilor și a numeroși refugiați care de-a lungul anilor s-au refugiat în zonă pentru a se ascunde din calea conflictelor armate.

De fapt, începând din 1990, cele 160 de hectare de teren care înconjoară sanctuarul au oferit adăpost miilor de refugiați de război, devenind o tabără de refugiați în adevăratul înțeles al cuvântului, acest statut fiind de altfel recunoscut de ambele părți implicate în conflict.

În aprilie 2008, Sanctuarul a fost din nou predat diecezei de Mannar, fiind redeschis cultului în decembrie 2010.

De fapt, vizita Pontifului la sanctuarul Fecioara Rozariului din Madhu prilejuiește momentul unei rugăciuni speciale către Maica Domnului pentru întărirea păcii obținută în 2009, când s-a încheiat un conflict durat 30 de ani. Printre credincioșii prezenți la sanctuar se numără și reprezentați ai familiilor de etnie tamil și singaleză dur încercate de ostilități.

R.V./A.M.