2015-01-10 13:29:00

Consideraţii omiletice la sărbătoarea "Botezul Domnului" (B)


11 ianuarie 2015. E Ziua Domnului, sărbătoarea „Botezul Domnului”. La intrarea în biserică pentru sfânta şi dumnezeiasca Liturghie şi înainte de a ne prezenta în fața lui Dumnezeu, să facem semnul Crucii cu apă sfinţită spunând: Prin semnul acestei apei reînnoieşte, Doamne, în mine harul Botezului pe care l-am primit „În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin”.

1. Toţi, la râul Iordan!
Potrivit calendarului roman sau latin, în prima duminică după solemnitatea Epifaniei se celebrează Botezul lui Isus, ca mister de lumină. După ce s-a manifestat păgânilor reprezentaţi de magii din Răsărit, Isus se arată la râul Iordan poporului evreu, în conştiinţa căruia era vie aşteptarea lui Mesia. Botezul Domnului în apele Iordanului face parte din manifestările (epifaniile) lui Isus, care vor culmina cu luminoasa sărbătoare a Paştelui.

Contemplând botezul lui Isus, ne reamintim de sacramentul naşterii noastre din apă şi din Duh. La râul Iordan Duhul Sfânt l-a revelat pe Isus ca unic Mântuitor. Să reînnoim fidelitatea faţă de taina Botezului nostru şi cu o întreită invocaţie să implorăm iertarea păcatelor prin Domnul Cristos care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire s-a coborât din ceruri:

Îndură-te de noi, Doamne, coborât în apele Iordanului pentru a-i elibera pe fraţii tăi de sclavia păcatului!
Îndură-te de noi, Cristoase, Fiule unul-născut trimis de Tatăl ca să ne purifici inimile cu focul Duhului Sfânt!
Îndură-te de noi, Doamne, consacrat de Duhul pentru a conduce toate popoarele la mântuirea veşnică!
În această duminică suntem în mod ideal la râul Iordan, amintindu-ne de locul sau biserica în care am fost botezaţi. Este important a şti unde şi când am intrat în familia lui Dumnezeu prin baia Botezului; este important să cunoaştem locul renaşterii noastre la viaţa nouă în Cristos cel mort şi înviat.

2. Râul lui Cristos, râul Bisericii
Iordanul este râul lui Cristos. El care nu avea nevoie de purificare s-a făcut solidar cu noi. A intrat în apa Iordanului ca fratele nostru pentru a ne conduce la Dumnezeu Tatăl. Pe urma lui Isus mulţimi de oameni sunt botezaţi şi devin fii adoptivi ai lui Dumnezeu. Din acest motiv, Iordanul este şi râul Bisericii. În jurul anului 400 sfântul Ieronim scrie că a întâlnit mulţi catehumeni care deveneau creştini primind Botezul în apa Iordanului.

3. Iordanul străbate Ţara Sfântă şi Biblia
Scriitorul francez François-René de Chateaubriand ajuns în 1806 pe malurile râului unde a fost botezat Cristos, nota în jurnalul său: „Am văzut marile fluvii ale Americii în singurătatea lor. Am văzut Tibrul şi fluviile Greciei. Dar nu reuşesc să spun ce am simţit la vederea Iordanului: este singurul fluviu de pe glob care aminteşte călătorului lucruri pământeşti şi lucruri cereşti”. Într-adevăr, acest râu scaldă vertical toată ţara făgăduinţei, Ţara Sfântă, precum şi toate paginile Bibliei.

Iordanul izvorăşte din Munţii Hermon din nordul Palestinei, apoi se aruncă în valea profundă care îşi ia numele tocmai de la râu. După ce trece prin lacul Tiberiade (rabinii din antichitate susţineau că apele Iordanului nu se amestecă cu cele ale lacului), se îndreaptă lent pe un curs întortocheat, lung de peste 300 de kilometri, 104 kilometri în linie dreaptă, spre moartea şi îngroparea sa în Marea Moartă. Acesta este punctul cel mai coborât de pe glob, 392 metri sub nivelul mării.

Acest râu străbate şi întreaga Biblie, de la cartea Genezei când Lot a ales ca domeniu al său tocmai valea Iordanului (Gen 13,10) până în Noul Testament. Numele râului revine de 179 de ori în Vechiul Testament şi de 15 ori în Evanghelii însoţind toate momentele cruciale ale istoriei mântuirii. În Noul Testament este menţionat pentru prima dată atunci când pe malurile sale a apărut acel profet extraordinar, despre care Isus a spus că „nu s-a ridicat, dintre cei născuţi din femeie, unul mai mare decât Ioan Botezătorul” (cf. Mt 11,11).

4. Botezul lui Ioan
Evanghelia zilei este de la sfântul Marcu (1,6b-11): În acel timp, Ioan Botezătorul propovăduia zicând: "Iată, vine în urma mea cel care este mai puternic decât mine, căruia eu nu sunt vrednic, plecându-mă, să-i dezleg cureaua încălţămintei. Eu v-am botezat cu apă, el însă vă va boteza cu Duhul Sfânt".

Cuvântul botez indică o baie, o scufundare completă în apă, ca rit de purificare. În cadrul misiunii lui Ioan, gestul nu era o simplă baie rituală, dar nici sacramentală aşa cum se întâmplă în experienţa creştină ulterioară. Botezul lui Ioan avea o importanţă morală: constituia un eveniment de recunoaştere a păcatelor şi de convertire a vieţii.

De-a lungul râului Iordan, Ioan Botezătorul pregătea lumea la venirea lui Mesia, chemând la o schimbare radicală. O mulţime de păcătoşi venea la el şi se boteza. Aceştia exprimau prin gestul scufundării deschiderea şi dispoziţia lăuntrică a inimii.

5. Botezul lui Isus
Evanghelistul Marcu continuă: În zilele acelea, Isus a venit din Nazaretul Galileii şi a fost botezat în Iordan de către Ioan. În momentul în care ieşea din apă, Isus a văzut cerurile deschizându-se şi Duhul ca un porumbel coborându-se peste el. Din cer s-a auzit un glas: "Tu eşti Fiul meu preaiubit, în tine îmi aflu toată bucuria”.

Din punct de vedere cronologic, între sosirea magilor şi venirea lui Isus la Iordan spre a fi botezat de Ioan sunt aproximativ treizeci de ani. Ceea ce se petrece la botezul conferit de Ioan, rezumă toată viaţa ascunsă a lui Isus la Nazaret şi anticipează sensul vieţii sale publice ca Mesia. De aceea, evenimentul a fost remarcat de toţi evangheliştii şi a devenit imediat după înălţarea lui Isus la cer şi după trimiterea Duhului Sfânt, obiect al predicii apostolice, tocmai pentru importanţa singulară a Botezului şi a semnificaţiei pe care o are în viaţa lui Isus.

L-am contemplat pe Isus cu ochii credinţei în sărăcia ieslei de la Betleem; l-am însoţit la templul din Ierusalim pentru tăierea împrejur şi punerea numelui mântuitor; l-am văzut fugind în Egipt ca să scape de urmărirea cruntului Irod şi apoi întorcându-se la Nazaret după moartea prigonitorilor; l-am însoţit în mijlocul pelerinilor la templul din Ierusalim de sărbătoarea Paştelui, la vârsta de 12 ani. Timp de aproape treizeci de ani Isus a rămas în anonimatul micii localităţi Nazaret, ducând o viaţă normală alături de Maria şi de Iosif, şi unde era cunoscut ca fiul lemnarului. Acum iese în lume, se duce la râul Iordan unde boteza Ioan şi se aşează în rând cu mulţimea păcătoşilor. A intrat cu adevărat în lume, în familia umană cu toată slăbiciunea, mărginirea şi povara ei.

6. Semnificaţia Botezului lui Isus
Se poate spune că împreună cu Isus coboară în apă întreaga umanitate păcătoasă pe care Cristos a venit să o salveze. Botezul lui Isus este o anticipare existenţială a acceptării morţii pe cruce semnificată de intrarea în apa râului şi a învierii sale sugerată de ieşirea din Iordan. Evenimentul anticipator este confirmat de glasul Tatălui din cer „Tu eşti Fiul meu preaiubit, în tine îmi aflu toată bucuria”. Este confirmat de cerurile care se deschid şi de Duhul ca un porumbel coborându-se peste el. Semnificaţia deplină a botezului lui Isus, care înfăptuieşte toată dreptatea, se dezvăluie însă numai pe cruce. Botezul este acceptarea morţii pentru păcatele omenirii. În mod anticipat, Isus a luat asupra sa povara păcatelor omenirii pe care a purtat-o cu sine în Iordan.

Astfel Isus începe activitatea mesianică luând locul păcătoşilor. Anticipează luarea crucii. Botezul apei conferit de Ioan lui Isus capătă sensul deplin în „botezul” său adevărat, adică din patima, moartea şi învierea sa. Acesta este motivul pentru care atunci când vorbeşte despre botez, Isus se referă la moartea sa (cf. Mc 10,38; Lc 12,50). Încă de la începutul vieţii sale publice, la Botezul său în râul Iordan, Isus este "Slujitorul" cu totul consacrat operei de răscumpărare care se va împlini prin "botezul" pătimirii sale” (CBC 565). De acum cei care se vor naşte din apă şi din Duh Sfânt vor deveni fii ai lui Dumnezeu întru Fiul mort şi înviat „pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire”.

La întrebarea cine este şi ce misiune are Isus, evanghelistul răspunde cu povestirea celor petrecute la râul Iordan. Omul care coboară în apă este solidar cu poporul său în atitudinea de convertire. Din cer se aude glasul lui Dumnezeu Tatăl care îl face cunoscut ca „Fiul său preaiubit”. Cristos este acela care va boteza oamenii cu Duhul Sfânt.

7. Botezul creştin
Prin Botez, creştinul este asimilat în mod sacramental lui Isus, care, prin Botez, îşi anticipează moartea şi învierea (CBC 537). Creştinul trebuie să intre în acest mister al coborârii umile şi al căinţei, să coboare în apă cu Isus pentru a se ridica din nou cu El, să se renască din apă şi din Duh pentru a deveni întru Fiul, fiu preaiubit al Tatălui şi "a umbla întru înnoirea vieţii" (Rom 6, 4). „Să ne înmormântăm cu Cristos prin Botez ca să înviem împreună cu El; să coborâm cu El, ca să fim înălţaţi cu El; să urcăm împreună cu El, ca să fim preamăriţi întru El” (Sf. Grigore de Nazianz, Or. 40, 9).

Prin botez, omul devine făptură nouă în Cristos. Este uns asemenea lui Cristos cu Duhul Sfânt. Cerurile se deschid deasupra lui, şi glasul tainic al Tatălui se face auzit în inimile credincioşilor: Acestea este fiul meu preaiubit. „Tot ce s-a petrecut în Cristos ne învaţă că, după cufundarea în apă, Duhul Sfânt zboară asupra noastră din înaltul cerului şi că, înfiaţi de glasul Tatălui, devenim fii ai lui Dumnezeu” (Sf. Ilarie, Mat. 2).

Să-i aducem mulţumiri pururea şi pretutindeni lui Dumnezeu Tatăl spunând cu prefaţa Liturghiei: „Tu, la apa Iordanului, ai dezvăluit, prin semne minunate taina noii curăţiri ca, prin glasul venit din cer, să credem că Fiul tău preaiubit locuieşte între oameni, iar prin Duhul Sfânt coborât în chip de porumbel să cunoaştem că l-ai uns pe Cristos, Slujitorul tău cu untdelemnul bucuriei şi l-ai trimis să propovăduiască săracilor vestea cea bună.

Suntem creştini de la Cristos. Botezul lui Isus în râul Iordan a însemnat începutul realizării publice a unui program de viaţă, confirmat de întreaga Sfântă Treime. Botezul creştin este un început cu perspective spre eternitate; este sămânţa divină din care se dezvoltă pomul vieţii fiecăruia, altoit pe cel al lui Cristos. Botezul conferă o demnitate alcătuită din har şi misiune: darul de a trăi ca adevăraţi fii ai lui Dumnezeu într-o generoasă dăruire pentru semeni păşind pe urmele lui Isus Cristos.

Ajută-ne, Doamne pe noi fiii tăi adoptivi, renăscuţi din apă şi din Duh Sfânt, să rămânem mereu în sfânta ta voinţă, credincioşi darului primit la Botez „în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin”.

(RV - A. Lucaci, material omiletic de sâmbătă 10 ianuarie 2015








All the contents on this site are copyrighted ©.