Conferința despre Haiti. Papa: ”reconstruiți țara, dar și persoana umană”

RV 10 ian 2015. Papa Francisc i-a primit sâmbătă în audiență pe participanții la Conferința organizată la cinci ani de la cutremurul din Haiti de Consiliul Pontifical ”Cor Unum” și Comisia Pontificală pentru America Latină. La 12 ianuarie 2010 un cutremur de 7 grade pe scara Richter a zguduit insula caraibiană și a lăsat în urmă 230 de mii de morți, 300 de mii de răniți și aproximativ 1.200.000 de oameni fără adăpost.

Instituțiile de caritate ale Bisericii Catolice și în special ale Sfântului Scaun au fost printre primele care au venit în ajutor în spirit de comuniune – a subliniat Sfântul Părinte - cu mădularele suferinde ale Trupului mistic al lui Cristos.

• ”S-a făcut mult în această perioadă pentru reconstrucția țării. Cu toate acestea, nu putem ascunde faptul că mai este mult de făcut. Și atât ceea ce s-a făcut, cât și ceea ce, tot cu ajutorul lui Dumnezeu, se va putea face, se bazează pe trei piloni fundamentali: persoana umană, comuniunea eclezială și Biserica locală”.

”Persoana este în centrul activității Bisericii”, a continuat papa Francisc în discursul său, remarcând că recenta sărbătoare a Crăciunului și misterul Întrupării Fiului lui Dumnezeu ne spun ”cât de important este omul pentru Dumnezeu, care a vrut să asume natura umană”. De aceea ”prima noastră preocupare trebuie să fie aceea de a-l ajuta pe om, pe fiecare om, să trăiască în plinătate ca persoană”. ”Nu există o adevărată reconstrucție a unei țări fără reconstrucția persoanei în plinătatea ei. Aceasta presupune să se facă în așa fel încât orice persoană din Haiti să aibă necesarul din punct de vedere material, dar în același timp să aibă posibilitatea de a trăi propria libertate, propriile responsabilități și propria viață spirituală și religioasă. Persoana umană are un orizont transcendent care îi este propriu și Biserica, cea dintâi, nu poate să neglijeze acest orizont, care are ca țel al său întâlnirea cu Dumnezeu. Drept care, chiar în această fază de reconstrucție, activitatea umanitară și cea pastorală nu sunt în concurență, ci complementare, au nevoie una de cealaltă: contribuie împreună la a forma în Haiti persoane mature și creștini care, la rândul lor, vor putea să se dedice pentru binele fraților lor. Orice formă de ajutor oferit de Biserică acestei țări să aibă această preocupare pentru binele integral al persoanei”.

”Un al doilea aspect fundamental este comuniunea bisericească”, a reluat papa Francisc în discursul său, care a recunoscut că în Haiti s-a ajuns la o bună cooperare între numeroasele instituții bisericești dar și între numeroșii credincioși la nivel personal. ”O atare pluralitate de protagoniști, și prin urmare, de abordări a activității de asistență și dezvoltare, este un factor pozitiv, pentru că este semn al vitalității Bisericii și al generozității din partea multor oameni”.

• ”Dar caritatea este și mai adevărată și mai incisivă dacă este trăită în comuniune. Comuniunea dă mărturie că activitatea caritabilă nu înseamnă doar să-l ajuți pe celălalt, ci o dimensiune care impregnează întreaga viață și rupe toate acele bariere de individualism care ne împiedică să ne întâlnim unii cu alții. Caritatea este viața intimă în Biserică și se manifestă în comuniunea bisericească: comuniune între episcopi și cu episcopii, primii responsabili ai slujirii de caritate; comuniune între diferitele carisme și instituțiile de caritate, pentru că nimeni dintre noi nu lucrează pentru el însuși, ci în numele lui Cristos, care ne-a arătat calea slujirii. Ar fi o contradicție a trăi caritatea separați!”

Ultimul pilon pe care trebuie să se bazeze reconstrucția țării caraibiene după cutremurul de acum cinci ani, a încheiat papa Francisc, este ”importanța Bisericii locale pentru că în aceasta experiența creștină devine tangibilă”.

• ”E necesar ca Biserica în Haiti să devină tot mai vie și fecundă, pentru a-l mărturisi pe Cristos și a-și aduce propria contribuție la progresul acestei țări. (…) Mărturia carității evanghelice este eficace când e sprijinită de raportul personal cu Isus în rugăciune, în ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu și în primirea Sacramentelor. Aici stă forța Bisericii locale. Reînnoind pentru fiecare dintre voi recunoștința mea sinceră, vă îndemn să continuați drumul pe care l-ați început, asigurându-vă de rugăciunea mea constantă și de binecuvântarea mea”.

(rv – A. Dancă)