Leta Mare. Memoria străbunilor și cultura întâlnirii

RV 11 nov 2014. Un eveniment cultural și religios care n-ar fi fost posibil fără căderea Zidului de la Berlin și fără inițiativa comunității române din Ungaria. Vorbim de a XX-a ediție a ”Memorialului Vulcan-Irinyi-Popfiu”, organizat pe 8 noiembrie la Leta Mare, în Ungaria, de Autoguvernarea Română și Asociația Culturală a Românilor din Leta Mare, județul Hajdu-Bihor.

În cadrul festivităţii - aflăm dintr-un comunicat de presă primit la redacție de la Consulatul General al României de la Gyula - au fost elogiate personalităţi marcante de origine română, de credință greco-catolică, a căror viață s-a împletit cu destinul acestei comunități: Iosif Vulcan, Ioan Irinyi şi Iustin Popfiu.

Iosif Vulcan (1841–1907), care a trăit în Leta Mare, a fost publicist şi scriitor, membru al Academiei Române. A fost iniţiatorul apariţiei revistei “Familia“, unde a debutat Mihai Eminescu, cu poezia „De-aş avea”. Ioan Irinyi, chimist şi om de ştiinţă, a fost inventatorul chibritului cu fosfor. Iustin Popfiu (1841–1882) a fost teolog, protopop greco-catolic şi erudit scriitor.

La manifestare au participat PS Virgil Bercea, al eparhiei greco-catolice de Oradea Mare a Românilor, Victor Micula, ambasadorul României la Budapesta, Florin Vasiloni, Consulul General al României la Gyula, şi Monica Radu, consul la Szeged. Au contribuit şi participat la buna desfăşurare a manifestărilor mai mulți invitaţi din România, precum Lucian Silaghi, director executiv la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor, dr. Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, Ioan Moldovan, redactor-şef la revista „Familia”, și Ioan Pop, directorul Muzeului ”Iosif Vulcan” din Oradea.

Manifestarea a debutat cu o conferinţă la biblioteca din localitate, unde după cuvântul de deschidere rostit de preşedintele Autoguvernării Române, Gavril Crişan, primarul localităţii, Menyhart Karoly, a subliniat în discursul său că cele trei personalităţi - Iosif Vulcan, Ioan Irinyi şi Iustin Popfiu - au fost români, maghiari şi europeni deopotrivă.

Victor Micula, ambasadorul României la Budapesta, i-a felicitat pe organizatori pentru însufleţirea şi conştiinciozitatea cu care cultivă memoria înaintaşilor.

La rândul său, PS Virgil, episcop greco-catolic de Oradea, a evocat personalitatea celor trei înaintaşi. În cadrul acestui moment, la bibliotecă a fost inaugurată o expoziţie care elogiază personalitatea lui Iosif Vulcan. Traducerea a fost asigurată de Eva Iova, directorul publicaţiei “Foaia Românească” de la Gyula.

Au urmat apoi depuneri de coroane,  în curtea şcolii generale “Irinyi János”, unde se găsesc mormintele familiei Irinyi, la Casa de cultură, unde se află o placă comemorativă în cinstea lui Iosif Vulcan, apoi la mormântul lui Iustin Popfiu (1841–1882), situat în curtea bisericii greco-catolice din Leta Mare. Aici a fost plantat un brad, ca simbol al apropierii între românii şi maghiarii care respectă memoria iluştrilor înaintaşi.

PS Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea, şi PS Füllöp Kocsis, episcop greco-catolic de Hajdúdorog, împreună cu protopopul Szimicsku Ferenc, au oficiat o slujba de pomenire în biserica greco-catolică din Leta Mare.

Biserica greco-catolică română din Leta Mare a fost construită în anul 1802. Pe iconostasul bisericii încă şi acum se mai pot citi inscripţii în limba română, care atestă că această comunitate este de origine română.

În continuare, la Casa de Cultură a oraşului Leta Mare, a avut loc un spectacol de muzică clasică, în interpretarea studenţilor Facultăţii de Muzică din cadrul Universităţii din Oradea.

Memoria străbunilor care au onorat prin zestrea de valori religioase identitatea comunității românești din Leta Mare reprezintă un moment semnificativ și pentru ceea ce Papa Francisc numește ”cultura întâlnirii între oameni”. Într-un timp marcat de globalizarea indiferenței și de ridicare a noi ziduri, nu de piatră, între oameni, Pontiful pledează pentru o nouă cultură a păcii, dialogului și întâlnirii între popoare, comunități și religii. În urmă cu doar câteva zile, mai precis la 9 noiembrie, a 25-a aniversare de la căderea Zidului Berlinez, Sfântul Părinte amintea rolul de protagonist al papei Ioan Paul al II-lea în schimbările din estul Europei și încheia cu aceste cuvinte: ”Să ne rugăm pentru ca, prin ajutorul Domnului și colaborarea tuturor oamenilor de bunăvoință, să se răspândească tot mai mult o cultură a întâlnirii, capabilă să ducă la căderea tuturor zidurilor care încă mai despart omenirea, și să nu se mai întâmple ca persoane nevinovate să fie persecutate și chiar ucise din cauza crezului și religiei lor. Unde este un zid, este închiderea inimii. E nevoie de punți, nu de ziduri!».

S-ar putea spune, de aceea, că inițiativa culturală și religioasă de la Leta Mare a făcut să mai cadă o piatră din zidul uitării, care îi desparte pe cei din urmă de generațiile actuale, și a contribuit în felul ei la consolidarea punților de comuniune și întâlnire între popoare, comunități și religii.

(rv – A. Dancă)