Papa Francisc pregătește o enciclică despre ecologie

RV 30 oct 2014. Audio: Pământul, casa și locul de muncă, sunt cele trei aspecte principale despre care a vorbit Papa Francisc în discursul adresat reprezentanților ”mișcărilor populare”, primiți marți, 28 octombrie 2014, în audiență. Papa a subliniat că ”torentul de energie morală” pus în circulație de aceste mișcări populare poate contribui la revitalizarea democrațiilor, combaterea foamei și războiului, garantarea demnității fiecărui om, mai ales a celor săraci și marginalizați. În același context Pontiful a anunțat că pregătește o enciclică despre ecologie.

Sfântul Părinte, care și-a exprimat deseori apropierea pastorală față de cei săraci pe când era arhiepiscop de Buenos Aires, a scos în evidență în discursul său că solidaritatea pe care se întemeiază mișcările populare ”se confruntă cu efectele distrugătoare ale domniei banului”. ”Scandalul sărăciei” nu poate fi învins prin strategii de menținere a stării actuale, care nu face decât să-i transforme pe cei săraci ”în ființe domestice și îmblânzite”. Isus i-ar numi ”fățarnici” pe cei care îi reduc pe săraci la pasivitate.

În discursul său spontan, pronunțat în limba spaniolă, Papa a subliniat trei cuvinte cheie:
● ”Pământul, acoperișul, munca. E ciudat dar când vorbesc de aceste lucruri pentru unii se pare că Papa este comunist. Nu se înțelege că iubirea față de cei săraci se află în centrul Evangheliei”. Pontiful a spus că pământul, casa și munca sunt ”drepturi sacre” și că stau la baza doctrinei sociale a Bisericii.

Pământul. Referindu-se în mod special la condiția țăranilor care și-au pierdut pământul, Papa a spus că îl îngrijorează dezrădăcinarea la care sunt supuși din cauza războaielor și a dezastrelor naturale. Este o crimă faptul că milioane de persoane suferă de foame în timp ce ”speculațiile financiare condiționează prețul alimentelor considerându-le o marfă oarecare”. De aici, îndemnul său de a continua lupta pentru ”demnitatea familiei rurale”.

Casa. Papa și-a îndreptat gândul spre cei constrânși să trăiască fără o locuință, cum a experimentat și Isus care a fost obligat să fugă împreună cu familia în Egipt. Astăzi, a remarcat Pontiful, trăim în ”orașe imense care se arată moderne, pline de orgoliu și vanitate”, orașe care oferă multiple posibilități unei minorități fericite dar care ”neagă dreptul la casă pentru mii și mii de vecini ai noștri, inclusiv copii”. Sfântul Părinte a observat cu amărăciune că ”într-o lume a nedreptăților abundă eufemismele, drept care unei persoane care suferă din cauza mizeriei i se spune simplu «fără reședință stabilă»”. Dar deseori ”în spatele unui eufemism se ascunde un adevărat delict”. Trăim în orașe care construiesc centre comerciale dar își abandonează o parte din locuitori la marginile societății, la periferie”. În acest sens, Pontiful a elogiat acele orașe în care se urmărește o anumită integrare urbană și ”se promovează recunoașterea celuilalt”.

Al treilea cuvânt cheie, munca.
● ”Nu există o sărăcie materială mai mare decât aceea care nu-i permite omului să-și câștige pâinea și îl lipsește de demnitatea muncii”. Pontiful a făcut referință directă la cazul tinerilor care nu-și găsesc un loc de muncă și a subliniat că această situație nu este inevitabilă, ci rezultatul ”unei operațiuni sociale, al unui sistem economic care pune beneficiul mai presus de om”, al unei culturi care elimină ființele umane ca pe ”un bun de consum” oarecare. În unele țări, de exemplu, mai mult de jumătate din tineri sunt șomeri. În schimb, toți oamenii au dreptul la o remunerare demnă și la asigurări sociale. În această privință, Pontiful i-a amintit în primul rând pe așa zișii ”cartoneros”, șomeri care adună cartoanele de la gunoi și le vând la kilogram centrelor de colectare, dar și pe vânzătorii ambulanți, minerii și țăranii rămași fără pământ cărora le sunt negate drepturile muncii și posibilitatea de a se organiza în sindicat. ”Astăzi doresc să unesc glasul meu la al vostru și să vă însoțesc în lupta voastră”.

În discursul său Papa s-a referit și la binomul ecologie – pace, afirmând că sunt chestiuni care trebuie să-i privească pe toți oamenii și de aceea nu trebuie lăsate numai în mâna politicienilor.

Papa Francisc a subliniat că trăim un al treilea război mondial pe bucăți, denunțând că ”există sisteme economice care, pentru a supraviețui, trebuie să creeze un război”.
● ”Câtă suferință, câtă distrugere, câtă durere! Astăzi se înalță din toate colțurile lumii, în toate popoarele, în orice inimă și în mișcările populare, strigătul de pace: «Să nu mai fie niciodată război!». Un sistem economic întemeiat pe bani exploatează natura „pentru a susține ritmul frenetic de consum” și de aici provin efecte distrugătoare precum schimbările climatice și despădurirea.

În acest context Papa a menționat că pregătește o enciclică despre ecologie și că acest important document va oglindi și preocupările mișcărilor populare.

Dar de ce omenirea de astăzi are parte de toate aceste situații dramatice?
● ”Pentru că în acest sistem omul a fost izgonit din centru și a fost înlocuit cu altceva. Pentru că se practică cultul idolatric al banului și s-a globalizat indiferența”. Pentru că, în cele din urmă, ”umanitatea a uitat de Dumnezeu, care este Tatăl tuturor, și a devenit orfană după ce l-a pus pe Dumnezeu deoparte”.

Papa a îndemnat mișcările populare să contribuie la schimbarea acestui sistem și ”să ridice structuri sociale alternative”. Este nevoie ”de curaj dar și de inteligență. Cu perseverență, dar fără fanatisme. Cu pasiune, dar fără violență”. Ca sursă de inspirație preferată pentru creștinii din mișcările populare, Pontiful a indicat Fericirile din Sfintele Evanghelii și capitolul 25 din evanghelia după Sf. Matei.

”Mișcările populare – a remarcat Pontiful – exprimă necesitatea urgentă de revitalizare a democrațiilor noastre, care de atâtea ori au fost sechestrate de nenumărați factori”. ”Este imposibil să se imagineze viitorul societății fără participarea protagonistă a marii majorități a persoanelor”. De aceea, e necesar să se depășească ”asistențialismul paternalist” pentru a avea pace și dreptate, creând ”noi forme de participare care să includă mișcările populare” și ”torentul acestora de energie morală”.

Pontiful și-a încheiat discursul cu un apel vibrant care cuprinde cele trei cuvinte cheie menționate mai înainte:
● ”Nicio familie fără casă! Niciun țăran fără pământ! Niciun muncitor fără drepturi! Nicio persoană fără demnitatea pe care i-o dă munca!”.

(rv – A. Dancă)