În audiență la Papa Francisc, reprezentații ”Mișcărilor Populare”
RV 28 oct 2014.A început luni la Roma, în organizarea
Consiliului Pontifical ”Dreptate și Pace”, întâlnirea mondială a ”Mișcărilor
Populare”. Este vorba de forme de asociere din care fac parte muncitorii cu o
perspectivă nesigură de lucru, cei din economia informală, migranți, populațiile indigene,
lucrători în agricultură, țărani fără pământ și locuitori din zonele periferice ale
societății. Participă la întâlnirea mondială mai mulți episcopi și operatori pastorali
care însoțesc aceste organizații și mișcări sociale. Potrivit estimărilor, membrii
”Mișcărilor Populare” reprezintă o treime din populația globului.
Pentru întâlnirea
din acest an organizatorii au ales o temă care se inspiră din magisteriul papei Francisc:
”Cultura întâlnirii în slujirea popoarelor: alternative populare împotriva exclusiunii
și injustiției sociale în lumina gândirii sociale a Papei Francisc”. Pâinea, pământul,
casa, mediul și pacea reprezintă cele cinci arii majore care catalizează intervențiile
participanților.
Participanții au fost primiți marți în audiență de Papa Francisc.
”Într-o lume globalizată, caracterizată de multiple discriminări și injustiții”, a
spus în cuvântul de salut președintele Consiliului Pontifical Justitia et Pax
cardinalul Peter Turkson, ”noi ne simțim chemați să facem auzită vocea celor care
nu au voce și să dăm vizibilitate la milioane de excluși și marginalizați – mai ales
țărani, tineri, imigranți și femei – care întâmpină numeroase obstacole în ce privește
accesul fie la un loc de muncă demn, fie la pământ sau la o locuință decentă”.
”Sprijiniți,
mulți dintre noi, de credința în Cristos, care s-a făcut sărac între cei săraci, și
bazându-ne pe magisteriul social al Sanctității Voastre și pe solicitudinea față de
victimele indiferenței și egoismului făcute de un sistem social și economic elitar”,
a mai spus cardinalul Turkson, ”ne-am adunat astăzi în Vatican ca să primim de la
Sanctitatea Voastră un cuvânt care să ne sprijine și să ne lumineze în acest parcurs
anevoios către construcția unei societăți mai juste și solidare, în care nimeni să
nu mai fie considerat un «rebut» (cfr Evangelii gaudium, 53), ci văzut cu ochii
lui Dumnezeu care-i îmbrățișează pe toți fiii săi, mai ales pe cei pe care Domnul
îi numește «frații mei și surorile mele mai mici» (cfr Matei 25, 40.45)”.