Prima comemorare liturgică a Sfântului Ioan Paul al II-lea, ”papa familiei”

RV 21 oct 2014. În urmă cu 36 de ani, la 22 octombrie 1978, era ales ca succesor al Sfântului Petru arhiepiscopul de Cracovia, cardinalul Karol Woityla, care și-a luat numele de Ioan Paul al II-lea. În seara aceea de octombrie, Piața Sfântul Petru a văzut pentru prima dată, după mai bine de 400 de ani, un papă ne-italian.

Ioan Paul II: ”Lăudat să fie Isus Cristos! Dragi Frați și Surori, (…) eminențele lor, cardinalii, au chemat un nou episcop al Romei. L-au chemat dintr-o țară îndepărtată, îndepărtată dar mereu atât de aproape prin comuniunea credinței și tradiția creștină. Mi-a fost teamă să primesc această numire, dar am făcut-o în spirit de ascultare față de Domnul Nostru Isus Cristos și cu încredere totală în Maica sa, Fecioara Preasfântă”.

La Sfânta Liturghie de inaugurare a pontificatului, celebrată în Piața Sfântul Petru la 22 octombrie, noul Papă, 59 de ani, a făcut să răsune mai mult ca niciodată cuvintele lui Cristos din Evanghelie: ”Nu vă fie teamă!”.
Ioan Paul II: ”Dragi frați și surori, nu vă fie teamă să-l primiți pe Cristos și să acceptați puterea lui! Ajutați-l pe Papa și pe toți cei care vor să-i slujească lui Cristos și, cu puterea lui Cristos, să-i slujească omului și omenirii întregi! Nu vă fie teamă! Deschideți, mai mult, deschideți larg ușile lui Cristos! Puterii lui salvatoare, deschideți frontierele statelor, sistemele economice ca și pe cele politice, vastele domenii ale culturii, civilizației și progresului! Nu vă fie teamă! Cristos știe «ce este înăuntrul omului», numai el știe!”.

Memorabile pentru toți românii, cuvintele lui Ioan Paul al II-lea rostite la sosirea în țara noastră, pe 7 mai 1999:
Ioan Paul II: ”Românie, (…) pe care tradiţia o numeşte cu frumosul titlu de „Grădina Maicii Domnului”, vin la tine în numele lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, şi al preasfintei Fecioare Maria. În pragul unui nou mileniu, întemeiază-ţi viitorul mai departe pe stânca tare a Evangheliei. Cu ajutorul lui Cristos vei fi protagonista unei noi perioade de entuziasm şi curaj. Vei fi naţiune prosperă, pământ roditor de bine, popor solidar şi făcător de pace. Dumnezeu să te ocrotească şi să te binecuvânteze mereu!”.

”Nu vă fie teamă, deschideți larg porțile inimii voastre Mântuitorului Cristos!”. Ioan Paul al II-lea a făcut să răsune și la București leitmotivul unui pontificat fără egal în era modernă:
Ioan Paul II: ”Mult iubiţi catolici din România, ştiu bine cât aţi suferit în anii cumplitului regim totalitar; mai ştiu şi cu cât curaj aţi perseverat în fidelitatea voastră faţă de Cristos şi evanghelia sa. Acum, în pragul mileniului trei, nu vă fie teamă: deschideţi larg porţile inimii voastre Mântuitorului Cristos! El vă iubeşte şi vă este aproape; el vă cheamă la un reînnoit angajament de evanghelizare. Credinţa este dar al lui Dumnezeu şi patrimoniu de incomparabilă valoare care trebuie păstrat şi răspândit. În păstrarea şi promovarea valorilor comune, fiţi mereu deschişi unei efective colaborări cu toate grupurile etnico-sociale şi religioase care alcătuiesc ţara voastră, animaţi întotdeauna de speranţă şi de iubire. Maria, Maica Răscumpărătorului, să vă însoţească şi să vă ocrotească pentru ca să puteţi scrie noi pagini de sfinţenie şi de generoasă mărturie creştină în istoria României”.

Prima comemorare liturgică a Sfântului Ioan Paul al II-lea, pomenit anual în calendar pe 22 octombrie, are loc la câteva zile după încheierea celei de a treia adunări extraordinare a Sinodului Episcopilor despre familie și evanghelizare.

Nu întâmplător, la ceremonia de canonizare de la 27 aprilie anul curent, papa Francisc l-a numit pe Ioan Paul al II-lea ”papa familiei”, a remarcat arhiepiscopul Zygmunt Zimowski, președintele Consiliului Pontifical pentru Pastorația Operatorilor Sanitari, într-un interviu realizat de colegul nostru de la redacția centrală Paolo Ondarza. Arhiepiscopul Zygmunt Zimowski:
• ”Papa Francisc a spus la ceremonia de canonizare că Ioan Paul al II-lea este «papa familiei». Am putea spune, așadar, că acest sinod continuă ceea ce Ioan Paul al II-lea a făcut pentru familie. Prima adunare a Sinodului Episcopilor pe care el a convocat-o era dedicată familiei, la sfârșitul căreia a fost publicată (exortația apostolică post-sinodală) «Familiaris consortio». Într-un timp de misiune, mai ales în fața marilor schimbări din lumea contemporană, este important ca familia să fie considerată ca protagonistă în evanghelizare, fără a trece cu vederea că toți trebuie să fim evanghelizatori pentru familie”.

Sacramentul căsătoriei este o cale sigură de sfințenie iar Sfântul Ioan Paul al II-lea ne-a lăsat și o mărturie emoționantă cu privire la modul în care se poate ajunge la sfințenie prin intermediul suferinței. Multe familii cunosc în interiorul lor realitatea grea a suferinței, au poate un bolnav pe care trebuie să-l îngrijească. Continuă mons. Zimowski:
• ”Aș vrea să amintesc de cuvintele consimțământului de la celebrarea căsătoriei. Cu ajutorul harului lui Cristos, mirii își spun unul altuia: «promit să-ți fiu credincios / credincioasă în orice împrejurare, fericită sau nefericită, în caz de boală ca și în timp de sănătate, să te iubesc și să te respect în toate zilele vieții mele». Așa spune mirele, așa spune mireasa. Prin urmare, se poate spune că în momentul în care tinerii încep să fie soți și mai târziu părinți, știu că vor veni momente de bucurie, și ne dorim să fie cât mai multe în fiecare familie. Dar să nu uităm că mirii fac aceeași promisiune și pentru timpul suferinței, atât în caz de boală ca și în timp de sănătate”.

Legământul căsătoriei are cuvinte deosebit de tari pentru timpurile noastre, în care predomină ceea ce papa Francisc numește ”cultura rebutului”, pentru care cel mai slab este eliminat. Încheie mons. Zimowski:
• ”Într-adevăr, omul este calea Bisericii. Prin intermediul suferinței ajungem la sfințenie. Privind la suferința lui Cristos, să ne unim la suferința lui, dar să oferim în același timp suferințele noastre pentru Biserică, pentru familii, pentru Sfântul Părinte, pentru episcopi, pentru vocații la sfânta preoție. Familia este un mediu în care cresc vocațiile preoțești și la viața consacrată iar Sinodul reprezintă ocazia potrivită pentru a ne aduce aminte de acest adevăr. Avem posibilitatea de a face binele oferind suferința noastră pentru aceste intenții. (…) Ne dorim ca toate familiile, inclusiv cele mai puțin fericite, să privească la Sfânta Familie – la Isus, Maria și Iosif – să fie fericite și bucuroase și, după cum mirii spun la făgăduințele cununiei, să fie credincioși în orice împrejurare, fericită sau nefericită, în caz de boală ca și în timp de sănătate”.

(rv – A. Dancă)