Libertatea religioasă bastion împotriva tuturor formelor de totalitarism: Papa Francisc către reprezentanții religiilor

(RV – 22 septembrie 2014) "Nimeni nu poate folosi numele lui Dumnezeu pentru a comite violențe! A ucide în numele lui Dumnezeu este un sacrilegiu. A discrimina în numele lui Dumnezeu este inuman", a spus Papa Francisc în discursul ținut cu ocazia întâlnirii avute cu reprezentații religiilor, la Universitatea Catolică din Tirana, în contextul călătoriei apostolice din 21 septembrie.


"Sunt cu adevărat bucuros de această întâlnire care reunește responsabilii principalelor confesiuni religioase prezente în Albania", a spus la începutul întâlnirii și, după ce i-a salutat "cu profund respect" pe fiecare dintre participanți și comunitățile lor, Pontiful a subliniat importanța prezenței acestora, ca "semn al dialogului trăit zi de zi" și al încercării de a construi relații de fraternitate și colaborare pentru binele întregii societăți.

Amintind una dintre tristele pagini ale istoriei Albaniei, Sfântul Părinte a subliniat necesitatea existenței libertății de conștiință și a celei religioase, spunând:

Papa Francisc: "Albania a fost martora încercată a acelor violențe și drame pe care le cauzează excluziunea forțată a lui Dumnezeu din viața personală și comunitară. Când, în numele unei ideologii, se dorește înlăturarea lui Dumnezeu din societate, se ajunge la adorarea idolilor și, în scurt timp, omul se pierde pe sine iar demnitatea sa este strivită și drepturile sale încălcate. Voi știți bine la ce fel de brutalități poate conduce privarea de libertatea de conștiință și de libertatea religioasă și cum o astfel de rană generează o umanitate radical sărăcită, fiind lipsită de speranță și de puncte de referință ideale. Schimbările petrecute începând cu anii '90 ai secolului trecut au avut ca efect pozitiv crearea de condiții pentru o efectivă libertate religioasă."


Amintind istorica vizită efectuată în Albania, în 1993, de către Ioan Paul al II-lea, Papa Francisc a citat din Mesajul către națiunea albaneză, din 25 aprilie, în care Pontiful declarat de curând Sfânt spunea: "libertatea religioasă […] nu este doar un bun prețios al Domnului pentru cei care au harul credinței, ci este un dar pentru toți, fiind garanția fundamentală a oricărei alte expresii de libertate […] Nimic nu ne amintește mai mult decât credința că, dacă avem un unic creator, atunci suntem cu toții frați! Libertatea religioasă este un bastion împotriva tuturor formelor de totalitarism, aducând o contribuție decisivă fraternității umane". Totodată, mesajul subliniază imediat că "adevărata libertate religioasă fuge de tentațiile intoleranței și ale sectarismului și promovează comportamente de respect și de dialog constructiv".


"Nu putem să nu recunoaștem că intoleranța față de cine are convingeri religioase diferite de cele proprii este un dușman foarte subtil care, din păcate, în zilele noastre se manifestă în diferite regiuni ale lumii", a spus Papa Francisc în discursul de la Tirana, către reprezentanții religiilor, explicând că, în calitate de credincioși, "trebuie să fim deosebit de atenți astfel încât religiozitatea și etica pe care le trăim cu convingere și le mărturisim cu pasiune să se exprime întotdeauna prin comportamente demne de acel mister care intenționează să onoreze, refuzând cu hotărâre toate formele ce reprezintă o folosire distorsionată a religiei, ca fiind neadevărate și nedemne nici de Dumnezeu și nici de om".



Subliniind convingerea că "nimeni nu poate folosi numele lui Dumnezeu pentru a comite violențe", Papa Francisc a dorit să precizeze că libertatea religioasă nu este un drept care poate fi garantat doar de sistemul legislativ în vigoare, chiar dacă acesta este necesar, ci este "un spațiu comun", "un ambient de respect și colaborare ce trebuie construit prin participarea tuturor, chiar și a acelora care nu au nicio convingere religioasă".


Sfântul Părinte a indicat două comportamente care ar putea fi deosebit de folositoare în promovarea libertății religioase. Primul: a vedea în fiecare bărbat și femeie, chiar și în cei care nu aparțin propriei tradiții religioase, nu rivali sau dușmani, ci frați și surori. Un alt doilea comportament sugerat de Pontif este angajarea în favoarea binelui comun, spunând că "ori de câte ori adeziunea la propria tradiție religioasă face să încolțească o slujire mai convinsă, mai generoasă, mai dezinteresată în favoarea întregii societăți, atunci se poate vorbi despre o autentică exercitare și dezvoltare a libertății religioase".



R.V./A.M.