Comemorarea Fericitului Anton Durcovici la Roma: interviu cu secretarul Congregației pentru Evanghelizarea Popoarelor și impresii ale participanților

RV 30 mai 2014. A avut loc joi, 29 mai, la Universitatea Pontificală Urbaniana, un act comemorativ în cinstea Fericitului Anton Durcovici, care între anii 1906 – 1911 și-a desăvârșit aici formarea sacerdotală și intelectuală.

Aici, integral, serviciul audio:

”Un tânăr de aur, de înaltă ținută în toate, care dă speranță de foarte mari reușite”: astfel se exprima rectorul Colegiului Pontifical Urbanian din Roma la câteva luni după primirea în rândul alumnilor săi a seminaristului Anton Durcovici în 1906. Primăvara vieții lui Durcovici, promițătoare de roade îmbelșugate pentru Biserica Catolică din România, avea să confirme intuiția formatorilor săi. În cinci ani de studiu la universitățile din Cetatea Eternă, Durcovici și-a lua două doctorate, unul în filozofie și unul în teologie, și o licență în drept canonic. Înainte de întoarcerea teologului Durcovici în țară, același rector îi scria arhiepiscopului de București: ”Este de o inteligență aleasă, cu o conduită constantă, calm și senin, însoțit de o pietate exemplară, o modestie rară, conduită ireproșabilă și prudență mult superioară vârstei. Nu ezit să vă spun că, dacă va continua ca preot cum a fost ca student, va fi o comoară pentru dieceza sa”.

La actul academic în cinstea Fericitului Anton Durcovici au luat cuvântul secretarul Congregației pentru Evanghelizarea Popoarelor, arhiepiscopul Savio Hon Tai-Fai, episcopul diecezei de Iași, mons. Petru Gherghel, rectorul Universității Urbaniana, mons. Alberto Trevisiol, rectorul Colegiului Urbanian, mons. Vincenzo Viva, și postulatorul cauzei de beatificare, pr. Isidor Iacovici. Printre invitații prezenți, ambasadorul României pe lângă Sf. Scaun, Bogdan Tătaru Cazaban, care a adresat auditoriului un cuvânt de salut, însărcinatul cu afaceri din cadrul aceleiași ambasade, Diana Bubenek Turconi, rectorul Colegiului Pontifical Pio Romeno, pr. Gabriel Buboi, responsabilul cu pastorația migranților români în Italia, mons. Anton Lucaci, mons. Ionuț Strejac, secretarul nunțiaturii apostolice din Kuweit, alte autorități academice și ecleziastice.

Conferința publică a fost urmată de celebrarea Sfintei Liturghii în cinstea Fericitului Anton Durcovici, prezidată în capela Colegiului Urbanian de arhiepiscopul Savio Hon Tai-Fai, secretarul Congregației pentru Evanghelizarea Popoarelor. Sfânta Liturghie, cu predica prezentată de PS Petru Gherghel, a fost concelebrată de mai mulți preoți români prezenți la Roma pentru studii sau pastorație.

Redacția Română Radio Vatican a realizat un interviu cu arhiepiscopul Savio Hon Tai-Fai, secretarul Congregației pentru Evanghelizarea Popoarelor.
Arhiep. Savio Hon Tai-Fai: • ”Mai întâi de toate, Colegiul nostru Urbanian, împreună cu Universitatea Urbaniana, au fost înființate pentru a promova misiunea Bisericii. În acest Colegiu am avut foarte mulți studenți, dar Durcovici este un caz a parte, pentru că a venit între noi și nu doar că s-a format aici, între 1906 și 1911, dar și-a oferit și propria sa contribuție, fiind pe timp de un an prefect de studii. Așadar, a dat un bun exemplu și a lăsat o frumoasă amintire”.

• ”Durcovici este unul care a apărat și mărturisit credința pe timpul unui regim care îl constrângea să se rupă de comuniunea cu Sfântul Părinte și de Biserica Universală. În același timp el a săvârșit un curajos și eroic act de credință, chiar și în apropierea morții. Când el a fost numit episcop, în 1948, era deja ușor de prevăzut că va fi un itinerar, un calvar care duce spre martiriu. Cu toate acestea, el a luat asupra sa această cruce. Și aș spune că a făcut aceasta cu acel spirit de misiune pe care credem că și l-a însușit aici, în Colegiul nostru. Iată, acesta este curajul de a mărturisi credința!”.

• ”În al treilea rând, această comemorare este o fericită ocazie de a-i invita pe toți să se gândească din nou la milostivirea și providența lui Dumnezeu. În același timp, la marile noastre exemple, precum acest prelat, care a trăit în vremuri foarte grele și a muncit din greu, desfășurându-și slujirea sa pastorală pentru poporul lui Dumnezeu și acordând o atenție privilegiată celor săraci și mai nevoiași. Iată de ce suntem foarte bucuroși că putem celebra comemorarea lui”.

• ”Isus ne spune că a fi discipolul său înseamnă a lua crucea și a da mărturie. În decursul tradiției noastre creștine, prima fază a vestirii Evangheliei este mărturia, chiar până la martiriu, pentru că cele două cuvinte au legătură foarte strânsă. Acum, să ne întrebăm, până unde merge mărturia? Până la a-și da viața pentru credință. Acest act mărturisește prezența iubitoare a lui Dumnezeu, caritatea lui Cristos care ne susține să facem acest lucru. Cred că într-un anumit loc, într-un anumit timp, există întotdeauna o anumită formă de a da mărturie până la moarte. Adresez, de aceea, studenților noștri, urarea de a trăi mereu cu simțul Bisericii, pentru că acest student al nostru, venind aici și studiind, mai târziu a fost și profesor. Dar el a predat mai presus de toate marele principiu al eclezialității, și anume, «sentire semper cum Ecclesia» – să simți întotdeauna cu Biserica”.

După Sfânta Liturghie, mai mulți credincioși au împărtășit la microfonul nostru impresiile lăsate de actul comemorativ celebrat joi, 29 mai, la Universitatea Pontificală Urbaniana, în cinstea unui fost student al său, fericitul Anton Durcovici, episcop, martir.

(rv – A. Dancă)