Iordania, țară care-i respectă pe creștini: a început pelerinajul apostolic al Papei Francisc în Țara Sfântă

(RV – 24 mai 2014) Sfântul Părinte, Papa Francisc, împreună cu delegația însoțitoare, a fost întâmpinat la Palatul Regal din Amman de către Regele și Regina Iordaniei. Regele Abdallah al II-lea bin Al Hussein este al patrulea suveran al dinastiei Hașemite. Suveran din data de 7 februarie 1999, este căsătorit cu Regina Rania (al Yassin) cu care are patru copii.


O privire retrospectivă ne permite să ne amintim că Paul al VI-lea a fost primit în Țara Sfântă, în 1964, de către Regele Hussein, care l-a însoțit pe Pontif, cu acea ocazie, până la porțile Ierusalimului. Actualul suveran hașemit, regele Abdallah al II-lea, l-a întâmpinat în Țara Sfântă pe Ioan Paul al II-lea, în data de 20 martie 2000 și pe Benedict al XVI-lea, pe 8 martie 2009, Abdallah al II-lea fiind primit de două ori în vizită de Papa Francisc, pe 27 august 2013 și pe 7 aprilie 2014.


Desigur, momentul cel mai intens al primei din cele trei zile de pelerinaj apostolic în Țara Sfântă este reprezentat de Sfânta Liturghie celebrată începând cu ora locală 16, pe Stadionul internațional din Amman. S-a estimat prezența a circa 50 de mii de credincioși la celebrarea euharistică de la Amman, prilejuită de vizita Papei Francisc, al patrulea pontif în Țara Sfântă. Peste o mie sunt jurnaliștii acreditați la eveniment.

Iordania este o țară care demonstrează respect față de creștini, după cum sublinia și Benedict al XV-lea, în luna mai 2009, la Amman, când a pus piatra de temelie a unei biserici catolice. În acel context, Benedict al XVI-lea a subliniat: "Faptul că este posibil pentru comunitatea catolică din Iordania să-și construiască locuri de cult publice este un semn de respect al acestei țări față de creștini", confirmând astfel eforturile suveranilor Iordaniei în susținerea libertății de cult și a dialogului. După cinci ani, Papa Francisc vizitează tocmai această biserică aflată încă în construcție, în ținutul Betaniei dincolo de Iordan, acolo unde a fost botezat Domnul nostru Isus Cristos. După o scurtă rugăciune a Pontifului pe malul Iordanului, are loc întâlnirea dintre Papa Francisc și circa 600 de persoane, fiind vorba mai exact de refugiați și purtători de dizabilități.
Această întâlnire a fost definită de nunțiul apostolic în Iordania, mons. Lingua, ca fiind "un act de delicatețe față de familii distruse, față de văduvele și orfanii veniți mai ales din Siria în condiții disperate".

Cum am evidențiat deja, anul acesta se împlinesc 50 de ani de la prima vizită a unui pontif în Țara Sfântă, semnificația pelerinajului Papei Francisc fiind legată tocmai de aniversarea a 50 de ani de când Papa Paul al VI-lea a mers în Țara Sfântă, între 4 și 6 ianuarie 1964, când s-a întâlnit cu Patriarhul Ecumenic de Constantinopol, Atenagora. În amintirea acelui moment, darul oferit de Papa Francisc autorităților religioase și politice din Iordania, Statul Palestina și Israel va fi o formă ornamentală cu un basorelief în bronz, reprezentând întâlnirea dintre Papa Paul al VI-lea și Patriarhul Atenagora.



Pelerinajul apostolic în Țara Sfântă: despre modelul iordanian de pace și conviețuire interreligioasă în primul discurs al Papei


Importanța comunității creștine pentru binele comun al societății iordaniene
Iordania este prima etapă a pelerinajului Papei Francisc în Țara Sfântă. În discursul rostit în prezența autorităților iordaniene, cu care s-a întâlnit la Palatul Regal din Amman, Pontiful a subliniat importanța comunității creștine prezente încă din timpul apostolilor – din primii ani ai Bisericii, prezență ce aduce o contribuție fundamentală binelui comun al societății în care trăiesc.


Gratitudinea Papei față de autoritățile iordaniene pentru ajutorul acordat refugiaților
Deși minoritară în prezent, comunitatea creștină din Iordania este pe deplin integrată și foarte activă în domeniul social și educativ, Papa exprimându-și aprecierea față de autorități și față de întreaga societate iordaniană pentru primirea acordată refugiaților proveniți din zone de conflict ale Orientului Mijlociu.


Criza siriană menționată de mai multe ori în primul discurs al Papei Francisc în Țara Sfântă
În scurtul discurs, Papa a menționat de mai multe ori criza siriană și urgența căutării unei soluții pacifice. Pontiful și-a exprimat stima față de comunitatea musulmană din Iordania și față de eforturile Regelui Abdallah al II-lea bin Al Hussein în vederea înțelegerii virtuților proclamate de islam și a conviețuirii în spirit de seninătate a credincioșilor diferitelor religii. Pontiful și-a exprimat totodată aprecierea pentru promovarea – de către autorități – a spiritului de înțelegere între evrei, creștini și musulmani, citând "Mesajul interreligios de la Amman" și promovarea în sânul Organizației Națiunilor Unite a celebrării anuale a "Săptămânii de Armonie între religii".

Papa Francisc a subliniat generozitatea cu care Iordania a primit un mare număr de refugiați palestinieni, irakieni și proveniți din alte zone de criză, în special din Siria. Acest comportament trebuie să trezească nu doar stima dar și sprijinul comunității internaționale, a subliniat de asemenea Pontiful, menționând totodată că Biserica Catolică este angajată în sprijinirea refugiaților, mai ales prin intermediul asociației Caritas din Iordania.


Căutarea unei păci de durată
În contextul tensiunilor din regiunea Orientului Mijlociu, Sfântul Părinte și-a exprimat respectul și stima profundă față de comunitatea musulmană pentru rolul de îndrumător avut de Regele Iordaniei în promovarea unei înțelegeri cât mai adecvate ale virtuților proclamate de Islam și a unui conviețuiri senine între credincioșii diferitelor religii.
Pontiful și-a exprimat recunoștința față de Iordania, care a încurajat inițiative importante și diverse în favoarea dialogului interreligios pentru promovarea înțelegerii dintre evrei, creștini și musulmani.

Libertatea religioasă, un drept fundamental al omului
În discursul către autoritățile din Iordania, Papa s-a adresat și comunităților creștine din această țară, prezente încă din perioada apostolică, comunități ce-și aduc contribuția la realizarea binelui comun al societății în care sunt pe deplin integrate. Deși minoritare, comunitățile creștine desfășoară o activitate competentă în domeniul educativ și sanitar prin școli și spitale, având posibilitatea de a-și profesa propria credință. Creștinii se simt și sunt cetățeni cu titlu deplin și doresc să contribuie la construirea societății, împreună cu concetățenii musulmani, aducându-și propria contribuție.

În încheierea discursului către autoritățile iordaniene, Papa Francisc i-a mulțumit Regelui Abdullah al II-lea, familiei regale, guvernului și poporului din Iordania, țară bogată în istorie și cu o mare semnificație istorică pentru ebraism, creștinism și islam, exprimându-și speranța de pace și prosperitate, împreună cu dorința ca vizita sa să contribuie la promovarea bunelor și cordialelor relații dintre creștini și musulmani.


R.V./A. Mărtinaș