Pelerinajul Papei, gest de mare încurajare pentru creștini: părintele Pizzaballa, custodele Țării Sfinte

(RV – 21 mai 2014) Continuă în Țara Sfântă pregătirile pentru pelerinajul Papei Francisc, ce va avea loc între 24 și 26 mai, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la istorica întâlnire dintre Papa Paul al VI-lea și Patriarhul Atenagora.

Despre starea de așteptare trăită în comunitatea creștină, să-l ascultăm pe părintele Pierbatista Pizzaballa, custodele Țării Sfinte, într-un interviu realizat de colegul nostru Roberto Piermarini, de la redacția centrală, în limba italiană:

P. Pizzaballa: Călătoria Papei Francisc are un caracter cu totul special, de mare încurajare pentru întreaga comunitate creștină din Țara Sfântă, nu doar pentru catolici; o călătorie care va aduce un suport și o încurajare prin întâlnirea dintre Papa Francisc și Patriarhul Bartolomeu, care va avea loc la Sfântul Mormânt, întâlnire ce va reprezenta un mare semn și un gest de unitate între toți creștinii din lume și mai ales între creștinii din Țara Sfântă. (…) Atmosfera de așteptare este foarte intensă iar pregătirile sunt deja pe sfârșite, în vreme ce entuziasmul și frenezia legate de sosirea Papei sunt la maximum.


Întrebat despre cum văd evreii și musulmanii această vizită, custodele Țării Sfinte, părintele Pierbatista Pizzaballa a spus:


P. Pizzaballa: S-au înregistrat episoade care au umbrit poate așteptarea încărcată de bucurie însă, atât din partea israeliană cât și din cea islamică există mare curiozitate și o atitudine foarte pozitivă față de Papa Francisc, care este foarte iubit de către toți.


Despre efectele lăsate în Țara Sfântă de vizitele precedente ale lui Ioan Paul al II-lea și Benedict al XVI-lea, custodele Țării Sfinte vorbește despre amintiri profunde:

P. Pizzaballa: Sfântul Ioan Paul al II-lea care a fost – după mulți ani – primul Papă care a intrat oficial în Israel și care a împlinit gesturi foarte semnificative, atât la Yad Vashem cât și la Zidul Plângerii, ca și în moschei, a lăsat o amintire de neșters: a schimbat în opinia publică o prejudecată care se avea față de Biserica Catolică. Benedict al XVI-lea a lăsat o amintire foarte profundă în comunitate creștină atât prin celebrările sale cât și prin discursurile foarte intense și clare.


După Sfântul Francisc, un alt Francisc sosește în Țara Sfântă. Întrebat despre semnificația avută de prezența Sfântului din Assisi în țara lui Isus, părintele Pizzaballa, de la Custodia franciscană a Țării Sfinte a spus:

P. Pizzaballa: Prin gestul său foarte simplu, sfântul din Assisi a început la acea vreme o prezență franciscană care continuă și astăzi și care a păstrat vie legătura dintre Biserica Occidentală și Țara Sfântă și prezența creștină timp de secole. Revenirea unui Francisc în acest pământ nu poate fi decât o încurajare de a continua pe această cale a dialogului și a întâlnirii, dar și a păstrării și memoriei, încât să putem fi pietre vii.

De câte ori are loc vizita unui pontif în Țara Sfântă se reaprind discuțiile privitoare la restituirea de către Statul Israel a Sălii Cenacolului. Întrebat dacă este posibilă restituirea sitului și cum ar reacționa Custodia Țării Sfinte la un astfel de gest, părintele Pizzaballa este foarte realist și rezervat:

P. Pizzaballa: Am fi primit cu mare bucurie un astfel gest. În realitate, această discuție a aprins mult spiritele atât în ambientul ebraic cât și în cel musulman. De fapt nu este vorba despre restituire ci despre o eventuală folosire liturgică a lăcașului și nimic mai mult. Dar și așa s-au iscat polemici; acestea erau desigur prevăzute și sperăm să se calmeze după încheierea vizitei Papei și să fie reduse la un nivel de normalitate. Discuția este încă în curs, locul fiind unul foarte sensibil, deoarece a fost disputat timp îndelungat de cele trei religii monoteiste. Este însă o ocazie de a discuta în mod concret și nu pe baza unor principii abstracte.


R.V./A. Mărtinaș