Papa Francisc: prin harul sfatului Dumnezeu ne face să înţelegem calea de urmat

RV 07 mai 2014. La audienţa generală de miercuri, Papa Francisc a vorbit despre unul dintre cele mai preţioase daruri pe care Duhul Sfânt îl oferă: darul sfatului.


Sfântul Părinte a subliniat în cuvântul său de învăţătură importanţa acestui dar oferit oamenilor de către Spiritul Sfânt, „mai ales în momentele cele mai delicate, pentru a putea conta pe sfatul unor persoane înţelepte care ne doresc binele”. „Prin darul sfatului”, a subliniat acesta, „însuşi Dumnezeu, prin Spiritul său, ne iluminează sufletul pentru a ne face să înţelegem modul corect de a vorbi şi de a ne comporta şi drumul pe care trebuie să mergem. Trebuie să ne întrebăm însă cum acţionează în mod concret acest dar în interiorul nostru şi în viaţa noastră. Cum putem să-l ascultăm şi să-l urmăm?”

• 1. „În momentul în care îl acceptăm şi îl primim în sufletul nostru, Spiritul Sfânt începe să ne facă sensibili la vocea sa şi să ne ghideze gândurile, sentimentele şi intenţiile conform dorinţei lui Dumnezeu. În acelaşi tip, ne conduce mereu, din ce în ce mai mult, să-l privim în sufletul nostru pe Isus, model de comportament şi de relaţionare cu Dumnezeu - Tatăl şi cu fraţii săi. Sfatul este harul prin care Duhul ne face capabilă conştiinţa să ia o decizie concretă în comuniune cu Dumnezeu, după voinţa lui Isus şi a Evangheliei sale. Astfel, Spiritul ne face să creştem în virtutea prudenţei, care derivă tocmai din darul sfatului. Din perspectiva evanghelică să fi prudent nu înseamnă doar să fi atent, precaut. Înseamnă să nu cazi în voia egoismului şi a propriului mod de a vedea lucrurile, conştienţi că binele nostru constă în ceea ce Tatăl doreşte pentru noi şi care ne face să fim aşa cum vrea Fiul său Isus. Această conştientizare interioară este obţinută în noi de către Duhul Sfânt, prin darul sfatului”.

• 2. „Cum putem să ne îmbogăţim prin acest dar? Cum putem să ascultăm vocea Spiritului? Condiţia esenţială este aceea a rugăciunii. Mereu ne întoarcem asupra aceluiaşi lucru, nu? Rugăciunea! Este atât de importantă rugăciunea, este atât de important să ne rugăm. Să spunem rugăciunile pe care toţi le cunoaştem de când eram copii, dar să ne rugăm şi prin propriile cuvinte: Doamne, ajută-mă, sfătuieşte-mă, ce trebuie să fac? Prin rugăciune facem spaţiul necesar pentru ca Spiritul să vină şi să ne ajute în acel moment, să ne sfătuiască ce trebuie să facem. Niciodată nu trebuie să uităm de rugăciune! Nimeni nu-şi dă seama când ne rugăm în autobuz, pe stradă: ne rugăm în tăcere, cu inima, profităm de acele momente pentru a ne ruga. Rugându-ne ca Duhul să ne dea darul sfatului. În intimitate cu Dumnezeu şi ascultând de Cuvântul său, încetul cu încetul lăsăm de-o parte logica noastră personală, care de cele mai multe ori izvorăşte din închiderea în noi înşine, din prejudecăţile şi ambiţiile noastre, şi învăţăm să-l întrebăm pe Domnul: ce doreşti, care este voinţa Ta, ce îţi place? Astfel se maturizează în noi o sintonie perfectă, aproape co-naturală în Spirit şi se experimentează cât sunt de adevărate cuvintele lui Isus din Evanghelia după Matei: «Când veți fi dați pe [mâna] lor, nu vă preocupați cum sau ce veți vorbi, căci vi se va da în ceasul acela ce să vorbiți, pentru că nu sunteți voi cei care vorbiți, ci Duhul Tatălui vostru este cel care vorbește în voi» (Matei 10,19-20).

• 3. „Asemenea tuturor darurilor Duhului Sfânt, şi cel al sfatului constituie un tezaur pentru întreaga comunitate creştină. Domnul nu ne vorbeşte doar în intimitatea sufletului, ci şi prin vocea şi mărturia fraţilor. Este într-adevăr un har mare să poţi să întâlneşti oameni de credinţă care, mai ales în momentele cele mai complicate şi mai importante ale vieţii noastre, ne ajută să facem lumină în sufletul nostru şi să recunoaştem voinţa Domnului! Îmi amintesc că odată eram în confesional la Sanctuarul di Lujan, şi mulţi aşteptau să se spovedească. Era şi un băiat plin de tatuaje care a venit să-mi spună ce i se întâmplase. O problemă gravă, dificilă. «Şi tu ce ai face? Eu i-am spus totul mamei mele care mi-a spus: du-te la Fecioara Maria şi îţi va spune ea ce trebuie să faci». Iată, o femeie care avea darul sfatului. Nu ştia cum să iasă din problema fiului, dar i-a arătat drumul cel bun: du-te la Fecioara Maria şi ea îţi va spune. Acesta este darul sfatului. Această femeie, smerită, simplă, i-a dat fiului său cel mai autentic sfat, cel mai frumos, deoarece acest tânăr mi-a spus: «Am privit-o pe Fecioara Maria şi am auzit că trebuie să fac aşa şi aşa…». Eu nu a trebuit să vorbesc. Au vorbit mama, Fecioara Maria şi băiatul. Acesta este darul sfatului. Voi, mamelor, care aveţi acest dar, cereţi acest dar pentru fiii voştri: darul să vă ştiţi sfătui fiii. Este un dar al lui Dumnezeu. Într-o comunitate creştină trebuie să se întâmple tocmai acest lucru: fiecare trebuie să se sprijine în credinţă şi să se ilumineze reciproc în Spiritul Sfânt, astfel ca viaţa noastră să rămână mereu în mâinile Dumnezeului care ne iubeşte şi ştie cu adevărat ce este mai bine pentru noi. Psalmul 16 ne invită să ne rugăm astfel: «Îl binecuvântez pe Domnul care m-a sfătuit, la aceasta până și noaptea mă îndeamnă inima. Îl am mereu în fața ochilor pe Domnul; dacă el este la dreapta mea, nu mă clatin» (Psalm 16, 7-8). Spiritul Sfânt să poată mereu insufla în sufletul nostru această certitudine şi să ne umple astfel de consolarea şi pacea sa!”

La finalul audienţei generale, Papa Francisc a invocat binecuvântarea apostolică ce ajunge prin mass media la toţi cei care o primesc în spirit de credinţă.


RV – A. C. Hrişman