Ioan Paul al II-lea şi înfiinţarea Zilelor Mondiale: tinerii, bolnavii, persoanele
consacrate şi pacea
RV 07 apr 2014. Ioan Paul al II-lea, pe care îl vom cinsti ca sfânt
după 27 aprilie 2014, a înfiinţat mai multe Zile Mondiale care sunt marcate de Biserica
Catolică cu o cadenţă anuală fie la nivel local fie la nivel mondial. Să ne amintim
în mod deosebit de câteva dintre acestea.
Aici, serviciul audio:
Ziua
Mondială a Tineretului Numele lui Ioan Paul al II-lea rămâne legat în mod indisolubil
de una din Zilele Mondiale de cea mai mare rezonanţă: Ziua Mondială a Tinerilor. Geneza
acestei iniţiative fără precedent prezintă mai multe elemente interesante. Mai întâi,
faptul că este legată de Anul Sfânt 1983-1984, mai precis de zilele 11-15 aprilie
1984, când Biserica Catolică a celebrat la Roma Jubileul Internaţional al Tinerilor,
în contextul Jubileului Extraordinar al Mântuirii. A avut loc atunci prima întâlnire
internaţională a tinerilor organizată de Biserica Catolică. La fel de interesant este
şi faptul că chemarea Papei Ioan Paul al II-lea adresată tinerilor din lumea întreagă
de a veni la Roma ”pentru o întâlnire de rugăciune, împărţire cu ceilalţi, de conversaţie
şi bucurie”, a fost lansată nu de la Roma ci de la Milano, mai precis, la încheierea
rugăciunii ”Regina Coeli” recitată pe 22 mai 1983 de la balconul Domului din metropola
italiană. Succesiv, pe 30 şi 31 martie 1985, a avut loc la Roma o Întâlnire cu tinerii
din lumea întreagă, în contextul Anului Internaţional al Tinerilor, proclamat de Organizaţia
Naţiunilor Unite. În acelaşi an, la 26 martie, Ioan Paul al II-lea publica Scrisoarea
Apostolică ”Dilecti Amici” în care îşi exprimă dorinţa de a lua fiinţă iniţiative
concrete în activitatea de pastoraţie a tinerilor, atât la nivel naţional şi diecezan,
cât şi la nivel parohial, de asociaţii şi de mişcări apostolice ale Bisericii. Mai
lipsea un singurul lucru: anunţul oficial. La câteva luni, pe 20 decembrie 1985, la
schimbul de urări cu ocazia Naşterii Domnului, Ioan Paul al II-lea se adresa Colegiului
cardinalilor şi Curiei Romane spunând: ”Domnul a binecuvântat peste măsură acea întâlnire
(de pe 30 martie 1985 – ajunul Duminicii Floriilor) astfel încât, pentru anii următori
a fost înfiinţată Ziua Mondială a Tinerilor, care trebuie să fie celebrată în Duminica
Floriilor, cu sprijinul important al Consiliului (Pontifical) pentru Laici”. Cea mai
recentă Zi Mondială a Tinerilor s-a celebrat în 2013 la Rio de Janeiro, cu participarea
Papei Francisc. Imposibil de descris în câteva cuvinte importanţa acestei iniţiative
adresată tinerilor, nu numai catolici, de către Ioan Paul al II-lea. După cum ar fi
imposibil de spus cum ar fi tinerii catolici de astăzi fără aceste Zile Mondiale ale
Tinerilor, în timpul cărora s-au maturizat nenumărate vocaţii la căsătorie, la viaţa
consacrată şi la preoţie.
Ziua Mondială a Bolnavului O altă
”invenţie” care exprimă solicitudinea pastorală a Papei Ioan Paul al II-lea este Ziua
Mondială a Bolnavului, ocazie specială de a afirma demnitatea persoanei afectată de
boli şi infirmităţi, cu precădere într-un timp în care societatea de spectacol ascunde
slăbiciunile trupeşti şi se fereşte în zadar de trecerea timpului.
Înfiinţată
la 13 mai 1992 printr-o Scrisoare oficială, Ioan Paul al II-lea o prezintă astfel:
”Celebrarea anuală a Zilei Mondiale a Bolnavului are scopul de a sensibiliza poporul
lui Dumnezeu şi, prin urmare, numeroasele instituţii sanitare catolice şi însăşi societatea
civilă, cu privire la necesitatea de a asigura cea mai bună asistenţă celor bolnavi,
de a-l ajuta pe cel care s-a îmbolnăvit să valorizeze, pe plan uman şi mai ales pe
cel supranatural, suferinţa; să facă să participe în mod special diecezele, comunităţile
creştine şi familiile religioase la pastoraţia sanitară; să promoveze angajarea tot
mai preţioasă a voluntariatului; să recheme importanţa formării spirituale şi morale
a operatorilor sanitari; în fine, să facă să se înţeleagă mai bine importanţa asistenţei
religioase faţă de cei bolnavi din partea preoţilor diecezani şi călugări, precum
şi din partea celor care trăiesc şi muncesc în preajma celor suferinzi”.
Ziua
Mondială a Vieţii Consacrate Nu mai puţin importantă este şi Ziua Mondială
a Vieţii Consacrate, înfiinţată de Ioan Paul al II-lea în 1997, din trei motive. ”În
primul rând – se citeşte în Mesajul de la 6 ianuarie 1997 – aceasta răspunde la dorinţa
lăuntrică de a-l lăuda mai solemn pe Domnul şi de a-i mulţumi pentru marele dar al
vieţii consacrate, care îmbogăţeşte şi înveseleşte Comunitatea creştină prin multiplicitatea
carismelor sale şi cu roade de edificare aduse de atâtea existenţe dăruite în totalitate
Împărăţiei lui Dumnezeu. (...) În al doilea rând, această Zi are scopul de a promova
cunoaşterea şi stima faţă de viaţa consacrată din partea întregului Popor al lui Dumnezeu.
(...) Al treilea motiv priveşte direct persoanele consacrat, îndemnate să celebreze
împreună şi solemn faptele minunate pe care Domnul le săvârşeşte în viaţa lor, pentru
a descoperi cu o privire de credinţă mai curată razele frumuseţii dumnezeieşti răspândite
de Duhul Sfânt în felul lor de viaţă şi pentru a dobândi o conştiinţă tot mai vie
cu privire la misiunea lor de neînlocuit în Biserică şi în lume”.
Ziua
de rugăciune pentru pace la Assisi O rezonanţă care a depăşit spaţiul Bisericii
Catolice este şi Ziua de rugăciune pentru pace la Assisi. Prima ediţie a avut loc
la 27 octombrie din anul 1986, proclamat de Naţiunile Unite ”Anul Internaţional al
Păcii”. Ioan Paul al II-lea a invitat să participe reprezentanţii diverselor religii
din lume în oraşul natal al Sfântului Francisc, pentru ca să se înalţe spre unicul
Dumnezeu, din atâtea inimi şi în diversitatea limbilor, o unică rugăciune pentru pace.
Alte două întâlniri de rugăciune au avut loc la Assisi, una pe 9-10 ianuarie 1993,
în timpul războiului din Balcani, cealaltă la 24 ianuarie 2001, cu câteva luni înainte
de atacurile teroriste de la 11 septembrie. Tradiţia Zilei de rugăciune pentru
pace la Assisi a fost cultivată şi de Benedict al XVI-lea, care a mers la Assisi pe
27 octombrie 2011.
Ioan Paul al II-lea şi atenţia
faţă de comunicare Pontiful polonez care va fi ridicat la cinstea altarelor
pe 27 aprilie 2014 rămâne în memoria colectivă drept unul dintre pontifii cei mai
comunicativi din ultimele decenii. Ioan Paul al II-lea este primul papă care publică
bilanţul economic al Sfântului Scaun (1986). Este primul papă care timite un document
via Internet, la 22 noiembrie 2001, fiind vorba de exhortaţia apostolică post-sinodală
”Ecclesia in Oceania”, rod al adunării speciale a Sinodului Episcopilor din 1998.
Este pontiful care a înfiinţat în 1983 Centrul Vatican de Televiziune (CTV). Este
primul papă care a efectuat o vizită oficială la Parlamentul European de la Strasbourg,
la 11 octombrie 1988. Este primul papă care vorbit la sediul Parlamentului italian,
la 14 noiembrie 2002. Este primul papă care a efectuat o călătorie apostolică
în Marea Britanie, de la 28 mai la 2 iunie 1982. Este primul papă care a deschis
canale diplomatice cu Rusia, Israel, Statele Unite ale Americii şi multe alte ţări
care până atunci nu aveau raporturi oficiale cu Sfântul Scaun. Este pontiful care
a promulgat Codul de Drept Canonic, la 25 ianuarie 1983, prin constituţia apostolică
”Sacrae Disciplinae Leges”.
În fine, este pontiful care la 30 de ani de
la deschiderea Conciliului Ecumenic Vatican II a publicat ”Catehismul Bisericii Catolice”
(sau ”Catehismul Mare”), prin constituţia apostolică ”Fidei Depositum” de la
11 octombrie 1992, în care citim: „Păstrarea tezaurului credinţei este
misiunea pe care Domnul a încredinţat-o Bisericii sale şi pe care ea o îndeplineşte
în toate timpurile. (…) După reînnoirea liturgiei şi noua codificare a Dreptului Canonic
al Bisericii latine şi a canoanelor Bisericilor Orientale catolice, acest Catehism
va aduce o contribuţie foarte importantă la lucrarea de reînnoire a întregii vieţi
bisericeşti, voită şi pusă în aplicare de Conciliul Vatican II”.